În editorialul din septembrie, întitulat „Retró” („Retro”), redactorul-şef, Dáné Tibor Kálmán relatează cum s-au schimbat obiceiurile noastre de vacanţă odată cu dărâmarea frontierelor şi accelerarea vieţii: putem să ajungem cu uşurinţă în locuri îndepărtate şi necunoscute, dar glasul pământului natal dispune de o forţă specială şi în această nouă împrejurare. „Întotdeauna m-a cuprins o anxietate stranie, când am trecut peste Carpaţi (...), şi cu toate că mi-a plăcut enorm fiecare clipă a vacanţei, mi-au plăcut orele petrecute cu prietenii, însă straniul sentiment de nesiguranţă m-a cuprins până ce am ajuns din nou în Transilvania, dincoace de Carpaţi” – conchide autorul.
În rubrica cadrul rubricii „Művelődés 70” publicăm articolul lui Deé Nagy Ildikó, bibliotecar din Tg. Mureș, articol întitulat „A bibliofil Teleki Sámuel” („Bibliofilul Teleki Sámuel”). În articol putem afla amănunte despre obiceiurile de colectare ale cărţilor, precum şi despre ambiţiile cancelarului transilvan de odinioară, respectiv despre studiile realizate cu ocazia călătoriilor sale în străinătate. Putem aduce mulţumiri colecţionarului de cărţi, pentru că „azi deja este clar, că Teleki Sámuel a început singur înfiinţarea bibliotecii printr-un program de colectare conturat în prealabil” – notează autorul articolului apărut pentru prima dată în numărul din decembrie 1975,
În cadrul rubricii „Színpad” („Scena”), publicăm un amplu reportaj despre Festivalul de Muzică Veche de la Miercurea-Ciuc, ajuns în anul 2018 la cea de a unsprezecea ediție. Pe parcursul acestui deceniu cuprinzător „programele oferite în cadrul festivalului, modul de desfăşurare denotă un nivel artistic din ce în ce mai înalt şi mai profesional”. Astfel în rubrica am adresat o întrebare personalităţilor marcante, care de ani de zile sunt participanţi activi şi interpreţi ai acestui festival. La întrebarea „Ce înseamnă pentru Dumneavoastră Festivalul de Muzică Veche de la Miercurea-Ciuc?” ne-a răspuns Filip Ignác Csaba, Csörsz Rumen István, Elena Maria Șorban, Szabó Anikó, Boér Károly; astfel se creionează în faţa noastră importanţa acestui festival de muzică veche.
În cadrul rubricii „Emlék-lapok” („File de memorie”), sub titlul „Adalékok a közművelődés életrajzához” („Detalii asupra biografiei culturii”), T. Kiss Tamás, profesor universitar din Budapesta semnează un articol legat de cultura noastră de zi cu zi.
În cadrul rubricii „Közösség” („Comunitate”) continuăm publicarea memoriilor preotului reformat, pensionar, Kun Árpád, cu titlul „Hétköznapok-ünnepnapok Mezőkeszüben 1946 és 1965 között” („Zile de sărbătoare și zile obișnuite la Chesău, în anii 1946–1965”), amintiri legate de copilăria și tinerețea sa din Chesău. Scrierea fostului preot este o descriere etnografică și socială, a obiceiurilor populare și a vieții de zi cu zi, a conviețuirii dintre românii și maghiarii din localitate din Câmpia Transilvană.
În cadrul rubricii „Könyvesház” („Casa cu cărţi”), sub titlul „Mi történt Csíkszéken 1848–49-ben?” („Ce s-a întâmplat în Ciuc în 1848–49?”), publicăm o recenzie semnată de istoricul clujean Horváth Csaba despre o recentă lucrare a academicianului Pál-Antal Sándor, din Tg. Mureș, lucrare intitulată „Csíkszék az 1848–49-es forradalom és szabadságharc idején. Korabeli források” („Scaunul Ciuc în timpul revoluției de la 1848–49. Izvoare.”) „Cartea ne călăuzeşte într-o epocă deja apusă cititorul care nu face parte din categoria literaţilor, ne călăuzeşte într-o epocă în care noţiuni ca moralitatea, loialitatea, curajul sau dragostea de ţară se încadrau într-un alt cadru de interpretare, decât cel cunoscut de noi astăzi” – notează autorul recenziei.
În cadrul rubricii „Galéria” („Galerie”) sculptorul turdean Suba László, sub titlul „Forradalom a művészetben. A Bauhaus-iskola” („Revoluția din artă, Școala Bauhaus”) semnează un articol despre arta anilor de cotitură dintre secolele al 19-lea și cel de-al 20-lea.
Coperta din faţă a revistei este ilustrată cu un instantaneu realizat de Ádám Gyula, la Festivalul de Muzică Veche de la Miercurea Ciuc. Pe coperta din spate se poeta vedea un detaliu al conacului Teleki, din Dumbrăvioara (Mureș), fotografie realizată de Püsök Botond. Celelalte fotografii și ilustrații ale revistei, pe lângă cele de arhivă, au fost realizate de către Greguss János, altele provin din colecția Bibliotecii „Teleki-Bolyai”, din Tg. Mureș, din colecția Fortepan, precum și cea a parohiei reformate din Chesău.
