Raport de activitate pentru anul 2010 al revistei ”Művelődés”

În anul 2010 au apărut 12 numere ale revistei, fiecare în jurul zilei 15 a lunii. În numărul din ianuarie am evocat în două studii evenimentele din decembrie 1989. Două personalităţi din Cluj din secolul trecut: Kovács Ágnes etnograf şi Berde Mária scriitor, poet au avut aniversările mai rotunde, cu această ocazie ne-am ocupat mai amănunţit cu opera lor cu ajutorul colaboratorilor revistei din Cluj, Aiud, Budapesta. Conform tradiţiei revistei s-a acordat o atenţie deosebită clasicilor ardeleni istoric de literatură: Bod Péter din Ighiu şi enciclopedistul Apáczai Csere János din Cluj. În numărul din februarie au fost publicate articole legate de Asociaţia Corurilor Maghiare din Transilvania care a fost reînfiinţată cu 15 ani în urmă. Doi autori clujeni: graficianul Árkossy István şi poetul-scriitor Bágyoni Szabó István au publicat o parte din amintirile lor legate de copilărie la Cluj în formă de dialog artistic. În Galeria Művelődés au fost prezentate picturile lui Hadnagy Gabriella din Tg. Mureş, Wagner Peter din Budapesta şi Darko Laszlo din Cluj. La rubricile revistei: Enciclopedia, Viaţa tradiţională au fost publicate articole legate de monumente de arhitectură din Banat, din Ineu (jud. Arad), despre ziare şi reviste de lb. maghiară din Caraş-Severin, despre marele rege, om politic de origine clujeană, Mathia Corvin. Zilele tradiţiilor de primăvară din Stana au serbătorit a zecea ediţie. Cu această ocazie ne-am deplasat la faţa locului organizând o expoziţie de pictură, o prezentare de cărţi şi revistă şi am publicat un reportaj mai lung despre evenimentele a celor trei zile. Poetul Dsida Jenő o bună parte a vieţii sale a petrecut-o în Cluj. Împreună cu Editura Kriterion şi Asociaţia Femeilor Catolici am organizat o reuşită comemorare a activităţii sale legate de oraşul de pe malul Someşului Mic, cu un program cultural bogat. La acest eveniment au participat şi reprezentanţii cenaclelor poetice denumite ”Dsida” din Satu Mare, precum şi din Eger (Ungaria). Am evocat activitatea academicianului Csetri Elek, colaboratorul nostru din Cluj, decedat la vârsta de 85 de ani în februarie a. c., publicând un fragment din monografia scrisă de el despre marele precursor al său: Kelemen Lajos, carte care a fost propusă spre editare de noi în anul trecut. Istoricul clujean Vekov Károly, bun cunoscător arhivelor readuce în memoria cititorilor revistei viaţa şi activitatea sociologului clujean, Demeter Béla chinuit şi omorât în închisoarea comunistă la Jilava în anul 1952. Cercetătorul Tóth Pál Péter în studiul său analizează schimbarea tendinţelor demografice a populaţiei maghiare în de-a lungul secolelor. Criticul de filme Csomafáy Ferenc prezintă un interviu cu regizorul clujean Felméri Cecília cu ocazia premiilor naţionale şi internaţionale (Bucureşti, Budapesta, Mar del Plata) obţinute cu filmul artistic de scurt metraj Kakukk (Cucul). Pictura lui B. Ozsváth Zsuzsa (1919–1998) a fost analizată de criticul de artă Orbán István, şi readusă opera sa în mijlocul interesului iubitorilor frumosului de pe malul Someşului Mic. Relaţiile maghiaro-finlandeze stau în centrul atenţiei a trei studii publicate în rubrica Enciclopedia. Scriitorul şi dramaturgul Csávossy Gyorgy din Aiud, unul dintre cei mai vechi şi fidel colaborator al revistei noastre, a împlinit 85 de ani. Cu această ocazie am publicat piesa sa de teatru ”Ilonavár”, care prelucrează o legendă din istoria cetăţii Colţeşti din jud. Alba. Sperăm să contribuim prin publicarea acesteia la diminuar4ea mizeriei de piese originale contemporane maghiare în repertoriul artiştilor amatori. Viaţa şi activitatea omului politic Sándor József (deputat în Parlamentul României între 1922–1926), organizator ai vieţii culturale maghiare din Transilvania (1853, Bucureşti–1945, Cluj) a fost studiată de către Gaal György, bun cunoscător al vieţii culturale maghiare clujeană. Artistul prezentat în Galeria ”Művelődés” este graficianul Orbán István din Cluj, vechi colaborator al revistei. Numărul din luna august al revistei este deosebit de bogat în scrierile care contribuie la mediatizarea valorilor culturale maghiare legate de meleagurile noastre. Reportajul despre Viştea, despre inaugurarea centrului cultural din sat, la care au contribuit mai toţi locuitorii. Opera fotografului cu renume internaţională Korniss Péter, născut la Cluj prin temele sale este legată de viaţa tradiţională din Transilvania. Colegul său de breaslă, Csomafáy Ferenc cu ocazia prezentării noului său album la Societatea Kolozsvár Társaság condus de Kántor Lajos aduce aprecieri elogioase. Poate cel mai cunoscut grafician clujean rămâne Gy. Szabó Béla. Pictorul Székely Géza, conducătorul Galeriei de artă ”Apáczai” din Cluj evocă activitatea lui cu ocazia expoziţiei jubiliare organizată la 25 de ani de la moartea marelui maestru ale gravurilor în lemn. Viaţa tradiţională din satul Chesău (comuna Mociu) a fost studiată de pensionarul etnograf din Hunedoara, Kun Árpád, bun cunoscător ai obiceiurilor, fiindcă a copilărit în sat. Picturile murale din biserica din Jolna (jud. Bistriţa-Năsăud) din evul mediu au fost recent descoperite, şi sunt prezentate de către istoricul de artă Vali Zsuzsa. Despre primul savant mineralog din Transilvania, Benkő Ferenc (1745–1816)) din Aiud a scris Szabó Emília cu ocazia descoperirii unor documente în Biblioteca Bethlen, necunoscute până în prezent. Din documentele manuscrise recent descoperite ale profesorului Bolyai Farkas, şi fii săi, János, renumitul matematician (născut la Cluj în l802) şi Gergely au fost prezentate de Oláh Gál Róbert. (nr. 8.) Pentru îmbunătăţirea relaţiilor cu cititorii revistei din judeţul Sălaj am iniţiat o serie a prezentării activităţii intelectualilor maghiari care s-au născut sau şi-au desfăşurat activitatea lor în judeţ. Printre cei prezentaţi sunt profesori de geografie, redactori, arheologi, actori, pictori. Autorul acestor interviuri, profesorul Gáspár Attila, animatorul vieţii culturale doreşte să publice un volum ilustrat pe această temă. Viaţa şi activitatea omului de ştiinţă, întemeiatorul Academiei Maghiare: Széchenyi István a fost ofiţer la Diosig în Bihor, a cutreierat Transilvania la anii 1830, a iniţiat deschidea Porţilor de Fier ca drum naval – cu ocazia a 150 de ani de la moartea sa a fost evocată la Rimetea Oaş, Braşov pe baza jurnalului său de către mai mulţi autori. Despre viaţa tradiţională şi obiceiurile funerare ale maghiarilor din Ţara Bârsei etnograful Veress Emese publică un studiu important (nr. 9) Asociaţia Moştenirea Culturii Maghiare şi Europa în fiecare an premiază personalităţile vieţii culturale. La 18 septembrie au fost premiaţi arhivarul principal Kiss András, artistul fotograf Korniss Péter, actriţa Kilyén Ilka, părintele Hajdó István precum şi Societatea de Cultura Maghiară din Transilvania, Breasla Artiştilor Plastici ”Barabás Miklós” şi Institutul Protestant de Teologie din Cluj. Cu ocazia decernării premiilor au fost prezentate aceste personalităţi respectiv instituţii. Artista decoratoare B. Korossy Ibolya n-a participat la expoziţii de zeci de ani. La Societatea Kolozsvár cu ocazia expoziţiei sale a fost apreciată munca sa de criticul Kántor Lajos şi fosta sa profesoară de arta textilă, Szentimrei Judit. Benkő Levente într-un reportaj amplu evocă evenimentele anticomuniste şi jertfa populaţiei din Bazinul Baraolt în conflictele anilor 50. (nr. 10) Numărul din noiembrie al revistei este dedicată în bună parte de circulaţia interculturale ale valorilor. În suita de studii ale autorilor maghiari, români, sârbi şi slovaci au fost prezentate operele autorilor contemporani, şi au fost discutate traducerile reciproce ale valorilor literare. În rubrica Galeria au fost prezentate picturile lui Liviu Vlad, întreaga revistă a fost ilustrată cu însemnările grafice ale lui. Arhitectul peisager din Odorheiul Secuiesc Fekete Albert după publicarea volumului Parcurilor istorice de pe Valea Mureşului de la Brâncoveneşti până la Săvârşin (2008) va scoate în acest an volumul despre parcurile de pe Valea Someşului. Un capitol bine documentat şi ilustrat legat de Bonţida şi Răscruci am publicat în acest număr. În numărul din decembrie au fost prezentate lucrările Conferinţei Asociaţiei de Ocrotirea Monumentelor Istorice din Ţara Crişurilor, Banat şi Maramureş, ediţia a XVI-lea, o monografie sociologică a satului Dorobanţi din jud. Arad a lui Sarudi Mihály, instituţia notarului public în Transilvania, format spre sfârşitul secolului al XIX-lea, exemplul popularizat fiind notarul Gidófalvy István din Cluj din aceea epocă. Personalităţile de cultură a generaţiilor din familia Veress din Aiud, precum şi ultimului rector al Institutului Academic din acelaşi oraş au fost prezentate de către vechii colaboratori localnici ai revistei: bibliotecarul Győrfi Dénes şi profesorul Bakó Botond. Medicul Széman Péter a publicat un studiu foarte important despre etica lucrătorilor din sănătatea publică în microregiunile locuite de minorităţile etnice. Repertoriul general al revistei, indicele ilustraţiilor şi a autorilor din anul 2010 publicat arată pe cei 384 de pagini A4 ale revistei au publicat cca 150 de autori, printre care academicieni, profesori universitari de diferite specialităţi, dar şi profesori, artişti interesaţi de cultura maghiară din România, printre care am reuşit să activizăm şi mulţi din generaţia tinerilor specialişti, animatori ai vieţii culturale locale. Bineînţeles nu le-am înşirat numai o parte din temele considerate mai interesante, caracteristice tradiţiilor revistei, care jubilează în luna mai acestui ani 20 de ani de la apariţia în Cluj, fiind redacţia mutată din capitală după 33 de ani de apariţie. Propunându-şi sprijinirea culturii maghiare din Transilvania, revista ”Művelődés” a editat în acest anul 2010 7 cărţi, o Antologie a revistei Kalotaszeg din Huedin (1990–1996); am reeditat versurile pentru copii ale lui Benedek Elek, la 150 ani de la naştere marelui scriitor, povestitor; Tükörjáték. Omagiul profesorului universitar Cseke Péter, Studii despre Huedin şi împrejurimile de Buzás Pál; Studii şi jurnalul bibliotecarului renumit clujean Szabó Károly; Studii despre cultura tradiţională maghiară de pe Podişul Transilvaniei şi poeziile poetului clujean Király Ernő. Aceste cărţi au apărut datorită participării redacţiei la diferite proiecte editoriale, o parte în colaborare cu diferite edituri sau fundaţii (Kriterion, Szentimrei etc.) Alte activităţi Conferinţe – 20 de ani de la înfiinţarea Asociaţiei de monumente Kelemen Lajos din Cluj la 7 februarie (reportajul ilustrat a apărut în mai), – 125 de ani de la înfiinţarea Asociaţiei de cultură maghiară din Transilvania Cluj, 12 aprilie, articolele au apărut în numărul 6. – La Zilele Culturii Maghiare din Cluj, iniţiate de Consiliul judeţean în 18–23 august am participat la târgul de cărţi în cadrul acestora, am organizat o drumeţie comemorativă Cluj–Stana în amintirea scriitorului, graficianului şi arhitectului clujean renumit; Kós Károly, şi am intermediat la Ministerul Comunicaţiei la scoaterea unui plic timbrat cu grafica şi portretul lui, prima din acest gen în istoria Poştei Române – spre marea bucurie a filateliştilor de pretutindeni. (Vezi nr. 9) – Am participat la Conferinţa internaţională despre literaturile din Europa centrală organizat la Budapesta 28–30 august împreună cu doi redactori ai revistei Tribuna (materialele au apărut în nr. 11). – În 3-5 septembrie am participat la Conferinţa Asociaţiei de ocrotirea Monumentelor Istorice din Ţara Crişurilor, Banat şi Maramureş organizat în Oradea, unde a fost prezentată revista şi cărţile editate de noi legate de temele istorico-artistice. – Am participat la congresul Uniunii Scriitorilor Maghiari în 25–26 septembrie, unde au fost prezentate revista şi cărţile editate de noi. Expoziţii: – 2 febr. Stana: Pasteluri despre monumente din jud. Sălaj ale lui Wagner Péter – 18 martie Cluj la Galeria Gy. Szabó Béla: Pasteluri despre Valea Ghimeşului ale lui Wagner Péter, – O expoziţie despre revistele şi cărţile în limba maghiară din România din perioada interbelică la Tabăra internaţională a scriitorilor din oraşul Tokaj (Ungaria) în 14–18 august, – La Colegiul Eötvös din Budapesta între 25 octombrie 25 noiembrie au fost expuse şi prezentate cărţile, revistele şi lucrările artistice legate de viaţa literară maghiară din România între anii 1918–1947 Întâlnirile cu cititorii: Jud. Cluj: – 2 mai Muntele Riseghea – serbările de mai la com. Izvorul Crişului, prezentarea numerelor ale revistei şi a antologiei Kalotaszeg Viştea com. Gârbău 20. mai Răscruci 21. mai la deschiderea festivă a Muzeului etnografic Kallós Zoltán. Jud. Sălaj: Stana 2–5 febr. Prezentarea numerelor noi ale revistei, şi cele trei Caiete din Stana, editate în anul 2009 de noi. Şimleul Silvaniei 22 mai în cadrul Zilele Bibliotecii Báthory. Prezentarea numărului 5 şi cele două cărţi editate de revistă: Antologia Kalotaszeg şi Tükörjáték. Omagiul profesorului universitar Cseke Péter. 11 decembrie Şimleul Silvaniei 12 decembrie Cehul Silvaniei prezentarea revistei şi a cărţilor, târgul de crăciun Jud. Covasna: Aita Mare, Filia, Baraolt – 12–15 febr. Am mai contribuit la întocmirea Calendarului cultural judeţean pentru anul 2010, am tradus în limba maghiară şi am completat cu aproape 30% din bazele de date ale redacţiei. Am organizat 2 work shopuri cu studenţii de la UBB, una cu cei de la ştiinţe politice la Rimetea Alba în 2-5 iulie, şi una cu cei de la Facultatea de Teatru şi Arta Filmului şi cei de la Jurnalism la Stana la 15-20 septembrie cu câte 15-15 studenţi în colaborare cu Fundaţia Brassai respectiv Fundaţia Szentimrei participând la proiecte comune. Am participat la târgul internaţional de carte la Bucureşti şi la Tg. Mureş, respectiv la Budapesta împreună cu Editura Kriterion, Am fost invitaţi la Sovata la Tabăra ziariştilor şcolari la programul organizat de Centrul Pedagogic ”Teleki”. Nerealizări Nu am reuşit din cauza condiţiilor nefavorabile, deşi am fi dorit să continuăm editarea în con­ti­nuare suplimentului trimestrial ”Könyvesház” (Casa cărţilor) – re­vis­tă de biblioteconomie, în colaborare Asociaţia Biblio­te­ca­ri­lor Maghiari din România care ar fi fost unicul for de pregătire pro­fe­sională în limba maghiară al bibliotecarilor. Nu am reuşit tot din cauze sus amintite refacerea site-ului revistei, din lipsa resurselor suficiente materiale numai numărul din ianuarie 2010 se poate citi pe site-ul nostru. Deşi am participat şi am colaborat la organizarea conferinţei ştiinţifice a elevilor din liceu, m-am putut premiza activitatea lor decât prin publicarea în parte a 4 lucrări cele mai reuşite. Tot din lipsa fondurilor nu am putut plăti colaborările, şi nici n-am putut premiza cei mai buni colaboratori din categoriile: literatură, popularizarea valorilor culturale din judeţul Cluj în fiecare an. Am rămas deficitari şi la capitolele: Sprijinirea şi îndrumarea activităţii revistelor regionale culturale (Huedin, Turda, Dej–Gherla) şi Realizarea unor suplimente tematice în funcţie de actualitatea unor eveni­men­te culturale şi ma­ni­fes­tări ştiinţifice, literare şi artistice. Doar foarte scurt recapitulând: a fost aprobat numai jumătate, adică 120.000 lei din bugetul prevăzut iniţial, din care a mai fost reţinut 15.000 lei în a doua jumătate a anului în urma restricţiilor aplicate. Şi la ora actuală redacţia are un singur angajat. Redactor şef – SZABÓ Zsolt