Prezentarea revistei

Prezentarea activităţii revistei ”Művelődés”

Analiza socioculturală a mediului în care îşi desfăşoară activitatea instituţia şi propuneri privind evoluţia acesteia în sistemul instituţional existent

a.1. Colaborări cu instituţii şi organizaţii care se adresează aceleiaşi comunităţi

Clujul fiind unul dintre principalele centre culturale ale ţării, cu un număr mare de in­sti­tuţii culturale care asigură o ofertă culturală variată şi consistentă, revista trebuie să cola­bo­re­ze cât mai strâns şi eficace cu ele. Printre instituţiile publice de cultură se nu­mără: Teatrul Na­ţional „Lucian Blaga”, Opera Română de Stat, Teatrul Maghiar de Stat, Opera Maghiară, Filarmonica de Stat Transilvania, Teatrul de Păpuşi ”Puck”, Biblioteca Judeţeană ”Octavian Goga”, Biblioteca Academiei, Muzeul de Istorie al Transilvaniei, Muzeul Naţional de Artă, revistele Tribuna, Steaua, Korunk, Helikon precum şi alte muzee, reviste de cultură, biblio­teci publice şi centrele culturale străine.

Există de asemenea o mulţime de iniţiative culturale independente, asociaţii şi fun­da­ţii cul­tu­rale cu care dorim să colaborăm şi în viitor, ca: Teatrul Imposibil, Casa Tranzit, Idea, AltArt, Galeria ”Gy. Szabó Béla”, Asociaţia Muzeului Ardelean, Asociaţia Culturală Maghia­ră din Transilvania, Asociaţia ”Kolozsvár Társaság”, Asociaţia de Ocrotirea Monu­men­telor ”Kelemen Lajos”, Uniunea Corurilor Maghiare din România, Fundaţia Transylvania Trust, Ground Floor Group, Desire, Asociaţia D Media, Asociaţia Amaryllis, Uniunea Zia­riş­tilor Ma­ghiari din România, Breasla Cărţii Maghiare din România, Editura Kriterion, Breasla Ar­tiş­tilor Plastici ”Barabás Miklós”, filialele clujene ale uniunile de creaţie (artişti plastici, com­pozitori, scriitori, etc.

În perioada următoare redacţia revistei ”Művelődés” va intensifica relaţiile sale de colaborare cu aceste instituţii de cultură, totodată va depune eforturi pentru identificarea altor parteneri posibili în rândul revistelor şi instituţiilor de profil.

a.2. Participarea Redacţiei ”Művelődés” la programele europene

Cel mai reuşit program european a fost ”Cultura şi literatura fără hotare”, în care s-a organizat schimburi de experienţă în anii precedenţi atât în ţară (Cluj, Bonţida), cât şi la Budapesta, Presov şi Cracovia. Din Cluj a participat şi revista Tribuna, din Budapesta revista Magyar Napló, cu care am reuşit să finalizăm o colaborare prin traducerea reciprocă a unor poezii şi nuvele, care au apărut în cele trei reviste, program de prezentare la Radio Cluj şi la Radio ”Lánchíd” la Budapesta. Se lucrează la o antologie bilingvă româno-maghiară, program la care au aderat şi poeţi şi scriitori ai revistei Helikon din Cluj.

Tot pe tărâm literar am participat, în repetate rânduri, la Tabăra internaţională a scrii­to­rilor din Tokaj (în anul trecut fiind la cea de a 23-a ediţie), unde am reuşit să lărgim relaţiile bi- şi multilaterale cu scriitori din Serbia, Croaţia, Austria, Slovacia, Ucraina, Polonia şi chiar şi din Japonia. Ca urmare de-a lungul anilor am scos numere speciale dedicate culturii, lite­ra­turii şi a relaţiilor specifice cu Polonia (de două ori), Italia, Germania, Japonia. Aceste numere au avut un succes meritat la prezentările din Varşovia (1996), Cracovia (2000), Roma (1996), Frank­furt (1999). În Japonia deocamdată n-am reuşit să ajungem, dar am organizat o tabără la Rimetea cu participarea reprezentanţilor culturii şi economiei nipone.

Dat fiind că judeţul Cluj este înfrăţit printre altele şi cu judeţul Baranya, respectiv Clu­jul cu oraşul Pecs din Ungaria, la invitaţia lor anual participăm la diferite programe (pre­zen­tare de carte, expoziţii, la Zilele culturii tradiţionale din bazinul Carpatin, etc.

a.3. Cunoaşterea activităţii redacţiei în comunitatea beneficiar

Redacţia ”Művelődés” a fost, este şi trebuie să fie şi în continuare un fel de centru al ci­titorilor din diferite straturi sociale interesaţi de limba, literatura, cultura maghiară care trăiesc sau vin în vizită la Cluj. Având în vedere că redacţia este plasată în plin centru istoric al oraşului, de multe ori este solicitată să organizăm vizite în oraş sau la cimitirul Hajongard, prezentând turiştilor interesaţi. La începutul anului universitar anunţăm la facul­tăţi programul acestor vizite pentru studenţii boboci, recrutând astfel şi colaboratori tineri de diferite specia­lităţi pentru revistă.

a.4. Acţiuni întreprinse pentru îmbunătăţirea promovării, activităţi PR, strategii media

În ultima perioadă am reuşit să atragem atenţia asupra materialelor publicate în revistă prin promovările reciproce cu ziarul local (Szabadság) şi central (Krónika), respectiv la stu­di­ou­rile de Radio Cluj şi Radioul Paprika, Studioul de televiziune al Minorităţilor din Cluj. mai ales după ce Asociaţia Ziariştilor Maghiari din România la jubileul de 60 de ani de la prima apariţie a revistei a acordat revistei Diplomă de merit pentru conştientizarea valorilor culturale.

Prin organizarea diferitelor acţiuni la Cluj (expoziţii, prezentări de cărţi, întâlniri cu cititori mai ales la diferite facultăţi şi la ultimele clase de liceu, la olimpiadele studenţeşti) per­manent ţinem legătura cu tineri în primul rând în oraşul nostru, dar şi în oraşele din judeţ (Huedin, Turda, Gherla) sau din Aiud, Odorheiu Secuiesc, Şimleul Silvaniei, Zalău ş.a.m.d. Din lucrările elevilor şi ale studenţilor publicăm deseori, integral sau parţial, cele de un interes mai larg. Încurajăm şi cu premii pe tinerii talentaţi, posibilii colaboratori sau cititori ai revistei.

a.5. Reflectarea revistei în presa de specialitate

Activitatea redacţiei, respectiv diferite acţiuni (întâlniri cu cititori, prezentări de carte, expoziţii, etc.) organizate sau iniţiate de redacţie sunt reflectate la diferitele reviste de cultură (Korunk, Helikon din Cluj, respectiv la Magyar Naplo, organ al Uniunii Scriitorilor Maghiari din Budapesta), sau rubrici la emisiunile de radio şi televiziune atât din Cluj, cât şi din Bucu­reşti. La ziarul Kronika un articol de o pagină întreagă a fost dedicată istoriei, respectiv diferi­telor activităţi iniţiate de redacţie.

a.6. Profilul cititorului actual

Dacă analizăm datele obţinute credem că cititorii revistei sunt de diferite vârste. Din scrisorile trimise la redacţie, din convorbirii cu cititorii din oraşe dar şi în comune cu diferite ocazii, reiese că cel mai mulţi sunt intelectuali, întreprinzători cu studii medii sau superioare, învăţători, profesori de la şcolile generale, animatorii unor comunităţii rurale, cei interesaţi de istorie locală, cultura tradiţională, de diferite iniţiative locale care urmează ieşirea din impas a micilor comunităţi. Căutăm să ajutăm munca lor cu publicarea materialelor pentru artiştii amatori (teatru, coruri, artă plastică), respectiv încercăm să asigurăm o comunicare cât mai eficientă între aceste grupuri prin reportajele, articole mai lungi sau mai scurte. Se solicită prezenţa redactorilor la diferite evenimente culturale.

Este apreciată şi interesul nostru faţă de tinerii, care îşi caută locul lor în societate, provin din familii cu o tradiţie culturală vastă, şi care pe lângă conştientizarea valorilor cul­tu­ra­le ale comunităţii lor, doresc să întreţină relaţii cât mai strânse cu semenii lor.

Credem că în viitor ar fi indicat să ne ocupăm mai accentuat cu problemele mediului în­conjurător, iniţiative locale privind conştientizarea pericolului distrugerii mediul încon­ju­rător, formarea mentalităţii de responsabilitate faţă viitorul omenirii în general.

Cu concursul specialiştilor vom încerca să creionăm o alternativă de gândire eco­lo­gico-civică cititorilor revistei.

a.7. Beneficiarul ţintă al activităţii noastre, a redacţiei trebuie să fie cititorul

Pe termen scurt să găsim pe cei interesaţi de o anumită problematică, prin metode cristalizate în ultimii ani să asigurăm o posibilitate de a alege şi altceva din cultură, decât cele oferite de ziare şi reviste care doresc să mărească profitul proprietarilor cu orice preţ, prin orice mijloace.

Pe termen lung ar fi bine ca prin tehnica nouă, calculatoare, websituri, sau chiar şi web2 să ajungem şi la mai mulţi tineri de azi, creând pofta lor de citit şi a presei clasice, să descopere cultura tradiţională, valorile durabile din creaţia antemergătorilor.

a.8. Descrierea modului de dobândire a cunoaşterii categoriilor de cititori

Este recomandat ca nu numai prin mijloacele empirice să adunăm infor­ma­ţiile noastre despre posibilul beneficiar al activităţii colectivului redacţiei, dar cu ajutorul specialiştilor, de preferinţă tineri, să cercetăm folosind metodele sociologice moderne căile de ieşire din im­pasul existent privind sponsorizarea culturii, cu noile proiecte manageriale şi a altor surse de informare.

a.9. Utilizarea spaţiilor redacţiei La acest capitol situaţia redacţiei este greu de calificat. Nu cunoaştem în ţara noastră o instituţie de cultură, care s-ar confrunt cu greutăţi asemănătoare.

În anul 1991, când redacţia a fost mutată din Bucureşti, am găsit un spaţiu de cca 64 mp pe Piaţa Unirii 11 în care au desfăşurat cei 9 angajaţi activitatea în bune condiţiuni. În ciuda faptului că şi în prezent avem un contract valabil cu proprietarul din cartea funciară a imobilului, datorită activităţii mafiei de locuinţe suntem nevoiţi să lucrăm într-o singură încăpere de cca 16 mp. După repetate demersuri la Primăria Clujului, ni s-a repartizat în 2005 un spaţiu de 40 de mp pe str. Universităţii, însă într-un imobil care necesită reparaţii capitale, şi pentru care nu s-a găsit fonduri nici până astăzi. Ca urmare deşi plătim chirie Primăriei pentru spaţiul repartizat, nu putem folosi nici la ora actuală.

a.10. Posibilităţi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de lucru ale redacţiei

Sunt două posibilităţi: ori proprietarul din cartea funciară în urma proceselor de res­ti­tuire să între în drepturi depline de proprietar, şi ca urmare să dea curs contractului nostru iniţial. Evident, şi în aceste condiţii sunt necesare reparaţii, mai ales la scările de acces, fiind foarte vechi, din lemn şi în parte putrezite. Cu o extindere la mansarda nefolosită s-ar putea rezolva şi problema unui spaţiu dedicat depozitării cărţilor şi a revistelor în curs de valo­ri­ficare. Eventual chiar deschiderea unei mici librării-depozit, ce ar permite şi valorificarea a cărţilor, revistelor, cd-urilor scoase de alte edituri de profil.

O altă posibilitate ar fi: prin reparaţiile necesare al spaţiului din str. Universităţii, să putem folosi şi acei 40 de mp. Am propus Primăriei să cedeze redacţiei dreptul de folosinţă pentru 30 de ani, şi atunci cu ajutorul unor beneficiari să reabilităm întregul imobil. Deocamd­ată n-am primit răspuns, doar că nu sunt fonduri disponibile pentru reparaţii.

B. Activitatea profesională a redacţiei şi propuneri privind îmbunătăţirea acesteia:

b.1. Analizând activitatea redacţiei reiese, că sunt multe de îmbună­tă­ţit, pe de o parte reluând o serie de activităţi ce am fost nevoiţi să suspendăm din lipsă de fonduri, pe de altă parte dând curs solicitărilor venite din diferite colţuri ale ţării. În primul rând ar trebui să ieşim mai des din judeţ. Evident vom păstra ponderea programelor desfăşurate la Cluj, şi intensificând prezenţa noastră în oraşele şi comunele judeţului (în primul rând la Huedin şi Gherla, unde în ultimi ani am ajuns mai rar). Va trebui să ajungem cu întâlnirile cu cititori, prezentări de cărţi, expoziţii nu numai în judeţele limitrofe, dar şi în alte judeţe din Tran­sil­va­nia şi la Bucureşti, de unde din cauza lipsei de fonduri am lipsit în ultimii ani. Să reamintim, că între anii 1993–2004 am prezentat valorile vieţii artistice clujene în peste 200 de expoziţii. Cel mai mare succes a avut colecţia linogravuri maistrului Gy. Szabo Bela în cinstea cen­te­na­ru­lui naşterii artistului am organizat peste 20 de prezentări la Zalău, Şimleul Silvaniei, Cehul Silvaniei, Baia Mare, Satu Mare, Oradea, Tg. Mureş, Târnăveni, Odorheiul Secuiesc, M. Ciuc, Sf. Gheorghe, Tg. Se­cuiesc, Braşov, Bucureşti, etc. Atunci am reuşit să obţinem fonduri internaţionale pentru organizarea acestui turneu de succes deosebit.

Ni se semnalează în repetate rânduri lipsa suplimentului semestrial al revistei, Köny­ves­ház, singurul for al bibliotecarilor de limba maghiară din România, prin care am asigurat prin colaboratori o comunicare profesională, totodată şi o cale spre cititorii din toată ţară. Am fost nevoiţi să sus­pen­dăm apariţia suplimentului din anul 2006, din lipsa fondurilor. Ră­mâ­nând la viaţa culturală a locui­torilor din judeţ, în trecutul apropiat am putut îndruma acti­vi­ta­tea revistelor locali (”Kalotaszeg” din Huedin şi ”Aranyosszék” din Turda), chiar să sprijinim material, însă din cauza lipsei de fonduri ”Kalotaszeg” apare numai de 3 ori pe ani, iar ”Ara­nyos­szek” şi-a suspendat apariţia aşteptând îmbunătăţirea posibilităţilor materiale. Ar fi de dorit, ca iniţiativa de la începutul anilor 90 să reînvie, şi cele două oraşe de pe malul So­meşului (Gherla şi Dej) să aibă din nou o revistă de cultură locală (”Szamosmente”).

Considerăm că am putea colabora cu specialiştii ataşaţi de revistă, dacă autorii celor mai bune articole, reportaje, fotografii am putea premiza în fiecare an, pe lângă plata unui ono­rariu decent. Sau mai mult, dacă am putea anunţa unele premii de creaţie pentru scriitori, specialişti care contribuie la organizarea vieţii culturale locale sau un premiu special pentru colectivul de cea mai bună iniţiativă din judeţul nostru.

b.2. Participări la festivaluri, gale, concursuri, saloane, târguri etc. (în ţară, la nivel naţional sau internaţional) depinde în primul rând de posibilităţile materiale. Co­lec­ti­vul redacţiei urmează cu succes programe anunţate de forurile competente din ţară şi din străi­nă­tate. La programele anunţate de AFCN în anul trecut am avut succes doar la editarea căr­ţilor, unde am reuşit să obţinem 22000 de lei. La capitolul organi­zării a diverselor programe, în 2009 am participat ca parteneri în mai multe localităţi, cu contribuţii minime băneşti, mai mult prin munca intelectuală şi relaţiile bune existente. Datorită sprijinului materială a Con­si­li­ului Judeţean Cluj, începând cu luna mai 2009 simţitor am mărit numărul deplasărilor nu numai în judeţul nostru şi în ţară (jud. Sălaj, Mureş, Covasna), dar am reuşit să participăm şi la programe culturale din Tarnow (Polonia), Kosice (Slovacia), Pécs, Budapesta (din Un­garia), etc.

b.3. Analizând misiunea actuală a redacţiei putem considera că cel mai însemnat mesaj purtat de revista noastră este: cultura scrisă în general, şi cultura scrisă în limba ma­ghiară din Cluj în special, şi în afară de beletristică are rolul ei bine conturat în căutarea, con­şti­entizarea şi folosirea valorilor culturale, pe lângă cele moderne şi cele tradiţionale. Diver­si­fi­carea şi multiculturalitatea existentă de secole în judeţul Cluj trebuie să funcţioneze şi în continuare, chiar şi secole ce urmează.

Un pas important a fost încercarea de atrage a unor categorii de cititori până atunci neatinse – în cadrul unui program internaţional – crearea sitului a revistei ”Művelődés” prima dată în anul 1998, iar din lipsă de fonduri continuată în 2003, reactualizată în anul 2005. Dacă se va clarifica situaţia redacţiei, respectiv vom obţine un ajutor simţitor din partea Consiliului Judeţean Cluj, am prevăzut modernizarea sitului cu o prima pagină în limba română, sau chiar cu un cuprins şi indice a versiunii româneşti.

b.4. Concluzii

Credem că mesajele redacţiei poate să ajungă la cititorii interesaţi, şi prin asigurarea posibilităţii unei alternative, cu speranţa că măcar o parte va alege varianta propusă de noi.

C. Analiza organizării redacţiei

c.1. Analiza reglementărilor interne ale redacţiei şi ale actelor normative incidente poate fi urmărită cu succes numai după consolidarea situaţiei actuale ale revistei ”Műve­lő­dés”. La ora actuală; din motive impuse de criza economică mondială sunt suspendate anga­jă­rile noilor cadre. Din cauza scăderea bruscă a sprijinul material obţinute prin proiecte de la Ministerul Culturii şi a Cultelor care a culminat în lipsa totală de fonduri începând cu anul 2006, redacţia a fost nevoită să continuă activitatea cu un personal foarte redus, cei trei angajaţi permanenţi fiind trecuţi la Asociaţia Culturală Clujeană ”Művelődés”, iar funcţi­o­na­rea redacţiei practic a fost îngheţată temporar în vederea speranţei de a găsi noile posibilităţi de sprijin material. În finele anului 2007 s-a propus descentralizarea activităţii Ministerului, şi în cadrul acestea s-a prevăzut preluarea-predarea redacţiei sub tutela Consiliului Judeţean Cluj. Din cauza greutăţilor birocratice – deşi Consiliul ar fi fost dispus să preia în bugetul său începând cu 1 ianuarie 2008 –, predarea-preluarea a fost amânată până la 31 martie 2009, timp în care deja s-au introdus restricţii economice.

Ca urmare nu s-a putut angaja un redactor şef, iar la rândul lui nu a putut angaja personal spre buna desfăşura a activităţii redacţiei. Cu bună­vo­in­ţa Consiliului s-a găsit provizoriu un cadru pentru continuarea muncii redacţionale: redacţiei revistei Tribuna s-a asigurat fonduri în plus, ca să poate sprijini pe baza unui contract civil apariţia revistei ”Művelődés” până la 30 iunie 2010. Ca urmare nu se poate vorbi despre reglementarea clară, numai provizorie a situaţiei revistei: Asociaţia Culturală Clujeană a angajat şi în continuare personal absolut necesar continuării activităţii.

c.2. Propunerea privind modificarea reglementărilor interne este de a crea condiţii optime funcţionării redacţiei, asigurând minimul personal prevăzut pentru perioada rest­ricţi­ilor economice în statul de funcţii şi cel de personal de 5 angajaţi din colectivul redacţiei şi 3 din compartimentul economico-administrativ.

c.3. În acest fel s-ar putea crea condiţii pentru funcţionarea redacţiei ”Műve­lő­dés” conform Regu­la­men­tul propus de colectivul redacţiei şi aprobat de Consiliul Judeţean Cluj. Pe baza acestuia se va putea analiza delegarea responsabilităţilor, activitatea consiliilor de conducere (numărul întrunirilor, data acestora etc.), ale celorlalte organe colegiale, şi se va putea propune eventualele modificare a limitelor de competenţe în cadrul conducerii redacţiei.

c.4. Nivelului de perfecţionare a personalului angajat în viitorul apropiat va trebui să fie asigurat prin participarea personalului la cursuri profesionale. Aceste pot fi organizate de instituţii de învăţământ superior, sau din iniţiativa noastră găsite soluţii în colaborarea cu Universitatea ”Babeş–Bolyai”, Facultatea de Ştiinţe Politice, Administraţie şi ale Comunicării respectiv ale asociaţiilor profesionale (Asociaţia Jurnaliştilor din România, Asociaţia Jurnaliştilor Maghiari din România, etc.) sau a altor asociaţii-uniuni interesate privind cursuri de perfecţionare în limita posibilităţilor fără scoaterea temporală din producţie pentru condu­ce­re şi restul personalului.