„Să nu fim indiferenți. Există instrumente legale care impun obligații de săpături
arheologice pe șantierele de construcții și este suficient să le acordăm puțină atenție și să le respectăm. Nici măcar nu trebuie să fim experți pentru a-i anunța pe specialiști: veniți și vedeți, am găsit niște bucăți de piatră, cărămidă, țiglă, un fragment de zid sau altceva, care cât de nesemnificativi ar părea, pot fi obiecte de valoare arheologică” – iată câteva din ideile formulate de către redactorul șef Benkő Levente în editorialul numărului din martie al revistei „Művelődés”.
În rubrica „Közösség” / „Comunitate” puteți citi continuarea articolului etnografului Halász Péter, stabilit în Valea Ghimeșului: „Cincizeci de ani de existență a revistei Honismeret” și puteți afla mai multe despre școlile și universitățile din Cluj-Napoca, în secolul al 19-lea, prin amabilitatea profesoarei clujene Szima Csilla. În rubrica „Enciklopédia” / „Enciclopedie”, inginerul și istoricul local clujean, Nagy Béla semnează un articol despre palate cu spații de închiriat, despre știința mecanismelor de ceas, precum și despre unele cercetări biologoce. Ciudata asociere a celor trei domenii are un nume comun, și anume Babos Sándor. Numele Babos a supraviețuit în memoria colectivă clujeană datorită palatului lui Babos Sándor, unul dintre cei mai bogați cetățeni ai orașului Cluj-Napoca de odinioară, comerciant de ceasuri și bijuterii – palat care încă se află pe colțul pieței Széchenyi/Mihai Viteazul –, și al cărui fiu și nepot, numiți tot Babos Sándor, au avut și ei cariere de succes în oraș.
În articolul următor, studentul clujean Gebe Zoltán prezintă o viziune a prezentului arheologiei. În prezent, cercetarea trecutului nu pare a fi un domeniu atractiv pentru mulți oameni, dar știrile despre descoperirile arheologice pot deveni încă populare în rândul publicului și pot trezi interesul acestuia. Adesea auzim și citim multe despre ceea ce se găsește, dar oare știm și amânunte despre activitatea arheologilor sau despre starea actuală a domeniului? Doi experți transilvăneni, Lupescu Radu și Szőcs Péter, relatează despre acest subiect și despre cele mai importante descoperiri recente.
În cadrul rubricii „Könyvesház” / „Casa cu cărți” ziaristul din Carei, Boros Ernő semnează o recenzie despre cartea lui Karácsony Károly, publicată anul trecut: A nagykárolyi kastély dendrológiai parkjának krónikája / „Cronica parcului dendrologic al Castelului din Carei”. Karácsony Károly cunoaște în profunzime acest parc, care se întinde pe o suprafață de aproximativ zece hectare, deoarece a lucrat timp de aproape douăzeci de ani ca muzeolog botanist la Muzeul Castelului Károlyi din Carei, perioadă în care a fost responsabil cu gestionarea grădinii dendrologice din jurul castelului.
În cadrul rubricii Színpad / „Scenă” jurnalista Csog Szidónia semnează un interviu cu Rumi László, actor și regizor de teatru de stradă și de păpuși, cu prilejul premierei spectacolului „Teatrul umbrelor” la Teatrul de Păpuși „Puck” din Cluj-Napoca.
Numărul din martie cuprinde la final rubrica „Hétköznapi hőseink” / „Eroi de toate zilele”, în care elevii Kiss Borbála, Szabó Dávid și Turzai Zoltán ne oferă o mostră din trecutul localității Lopadea Nouă (județul Alba); de asemenea, putem face cunoștință cu eroul de zi cu zi al satului, Sipos Ferenc, care a contribuit la fondarea ansamblului folcloric „Pirospántlikás”.
Pe coperta din față apare o fotografie realizată de Oana Pop, iar pe coperta din spate o fotografie realizată de Karácsony Károly. Celelalte fotografii și ilustrații ale acestui număr au fost realizate de Kovács Kinga, Rene Rauschenberger, Szabados Zoltán, Szőcs Péter și Oana Pop, altele provenind din colecții personale și publice.
