„În Transilvania încă din 1990 a existat o necesitate pentru crearea unei biblioteci centrale și a unui centru de documentare a colecțiilor maghiare. Există instituții locale, județene, regionale și profesionale care își satisfac propriile nevoi, se creează, se dezvoltă și se construiește un conținut digital cuprinzător, dar încă nu există o instituție care să colecteze, să păstreze și să pună la dispoziția publicului valori care nu se află în fruntea listei de priorități nici la Budapesta, nici la București” – iată câteva din ideile formulate de către redactorul șef Benkő Levente în editorialul numărului din luna mai al revistei „Művelődés”.
În rubrica „Művelődés 75”, regăsim studiul istoricului din Cluj-Napoca/Budapesta, Jakó Klára, despre modul în care cultura europeană a fost reflectată în biblioteca privată din secolul al XVI-lea a lui Martinus Haczius.
În acest an, comemorăm 100 de ani de la nașterea arhitectului Pákei Lajos, căruia îi datorăm multe în calitate de arhitect, inginer șef, director al unui muzeu industrial și conferențiar. Gy. Dávid Gyula evocă în articolul său din rubrica „Enciklopédia” / „Enciclopedie” discursul arhitectului, din 28 iunie 1896, care ne oferă și mai multe informații despre trecutul industrial al orașului Cluj-Napoca. Rubrica cuprinde prima parte a articolului scriitoarei din orașul Paks, Serdült Benke Éva, despre viața de emigrant, ilustrată prin cariera unui intelectual plecat din Mediaș în Germania, Szilágyi András.
În ultima săptămână a lunii aprilie, Opera Maghiară din Cluj-Napoca a prezentat opera pentru copii „Hänsel și Gretel” de Engelbert Humperdinck, un spectacol despre care studenta din Cluj-Napoca, Orbán Csala a scris o critică în rubrica „Színpad” / „Scenă”.
În cadrul rubricii „Könyvesház” / Casa cu cărți”, jurnalistul din Carei, Boros Ernő, explică încercările și necazurile teatrului din Satu Mare, în perioada dintre Primul Război Mondial și preluarea puterii de către comuniști, bazându-se pe cartea istoricului de teatru Csirák Csaba: „Douăzeci și nouă de stagiuni de teatru în Satu Mare. Istoria teatrului maghiar din Satu Mare între 1919 și 1948.”
În rubrica „Galéria / „Galerie” artistul plastic din Turda, Suba László scrie despre relația dintre magie, religie și artă, iar ultimul articol din acest număr este cel mai recent reportaj din seria intitulată „Hétköznapi hőseink” / „Eroi de toate zilele”. În acest reportaj Bai Ágota, Beseda Nora-Izabela, Székely Anikó és Tóth Máté îi aduc un omagiu lui Péli Sándor, pastorul din Lompirt (Județul Sălaj), care și-a dedicat viața congregației, tineretului și întregii comunități din acest sat. Reverendul și-a redat sufletul Domnului în urmă cu mai puțin de un deceniu și, deși plecarea sa a lăsat un mare gol în comunitate, lucrarea sa continuă să înflorească până în prezent.
Pe coperta din față a revistei apare o fotografie de Török Ádám, iar pe cea din spate o fotografie de Szilágyi Csaba. În acest număr am folosit fotografii și ilustrații de Molnár Lehel și Török Ádám, altele provenind din colecții publice și personale.
