„Comunitatea secuiască are o comoară de neprețuit: Muzeul Național Secuiesc. Acest muzeu nu a fost fondat nici de stat, nici de vreun mare mecena, ci de o femeie provenită dintr-o stirpe străveche, dar nobilă din clasa de mijloc: CSEREY Zsuzsanna” – putem citi gândurile evocate în anul 1922 ale celebrului arhitect și scriitor transilvănean, KÓS Károly (1883–1977), gânduri republicate în editorialul din februarie al revistei Művelődés.
În secțiunea Kós 140 sunt disponibile mai multe articole, și prelegeri de la conferința organizată în luna decembrie 2023, la aniversarea a 140 de ani de la nașterea lui KÓS Károly. Astfel în articolul intitulat Kós Károly tanítását követve tájépítészként / Urmând învățăturile lui Kós Károly, ca peisagist, HERCZEG Ágnes, arhitect peisagist din Budapesta, dezvăluie cum a influențat spiritul lui KÓS Károly arhitectura peisagistică și faptul că legătura organică dintre comunitate și peisaj constituie unul dintre pilonii de bază ai transilvanismului al cărui reprezentant marcant a fost KÓS. BÁNYÁSZ József, fermier din Suseni (HR), analizează gândirea agrară a lui KÓS Károly prin lucrarea acestuia, intitulat Testamentum és agrikultura / Testament și agricultură, subliniind importanța armoniei dintre agricultură și natură în viața umană. LENGYEL Ferenc, profesor de limba și literatura maghiară din Viena, originar din Cluj-Napoca, trasează o paralelă între KÓS Károly și Antoni GAUDÍ în articolul intitulat Erdély Gaudíja: Kós Károly / Gaudí al Transilvaniei: Kós Károly, evidențiind moștenirea arhitecturală și culturală a lui Kós, care a rămas definitorie pentru arhitectura transilvăneană. În această secțiune mai poate fi citit și interviul realizat de către SZEBENI SZ. Róbert, fotograf din Sf. Gheorghe, cu VARGHA Mihály, sculptor și director al Muzeului Național Secuiesc, despre restaurarea totală, implicit a decorațiunilor instituției, interviul având titlul: „Pontos kotta volt minden rajz” / „Fiecare desen a fost o partitură precisă”. În cadrul aceluiași ansamblu de articole ZAKARIÁS Attila, arhitect din Sf. Gheorghe semnează materialul intitulat Előkutatások a Székely Nemzeti Múzeumban / Cercetări preliminare la Muzeul Național Secuiesc.
În cadrul rubricii Enciklopédia / Enciclopedie, SZUCHER Ervin, ziarist din Tg. Mureș semnează un interesant articol, intitulat A legjobbat adni önmagunkból. A sportos Vatikán / Să oferim ce e mai bun din noi. Vaticanul sportiv, despre o latură mai puțin cunoscută a Sfântului Scaun, articol în care autorul prezintă relația Vaticanului cu sportul. Sfântul Scaun consideră că sportul nu este doar competiție, ci și un important mijloc de construire a comunităților umane și de facilitare a întâlnirilor, o valoare fundamentală prin care familiile se pot apropia mai mult. Din articolul intitulat A válaszúti Bánffy-kastély. Visszakapta régi fényét Bánffy Ádám életműve, az épület középső traktusa / Castelul Bánffy din Răscruci. Opera lui Ádám Bánffy și-a recăpătat strălucirea de odinioară, inclusiv corpul central al clădirii, semnat de ROSTÁS-PÉTER Emese, etnograf, redactor al revistei, aflăm detalii despre renovarea castelului Bánffy din Răscruci, de către Consiliul Județean Cluj, imobil care servește de acum încolo ca locație pentru evenimente culturale. Particularitatea spațiilor interioare este dată de păstrarea elementelor din lemn sculptat în stil istoric și a sobelor din cahle decorate, care sunt importante relicve ale istoriei artei maghiare.
În secțiunea Színpad / Scenă, CSOG Szidónia, jurnalistă din Cluj-Napoca, semnează un interviu realizat cu PATKA Ildikó, artist păpușar și scriitoare de basme, din Cluj-Napoca.
Pe coperta din față poate fi văzută o fotografie realizată de Vargyasi Levente. În acest număr au fost utilizate fotografii și ilustrații realizate de DARABOS György, DEMETER Zsuzsanna, NAGY György, Nicu CHERCIU, PATKA Ildikó, PÜSÖK Botond, SZUCHER Ervin, TORÓ Attila și VÁGÓ Gábor, altele provenind din colecții personale sau publice.
