"Faptul că trăim într-o epocă mai norocoasă, în care calitatea vieții este semnificativ mai bună, se datorează parțial talentului, perseverenței și sacrificiului lui Semmelweis Ignác. Curățenia – bazată în principal pe experiență – a fost mai mult sau mai puțin prezentă în medicina și chirurgia diferitelor perioade istorice, dar nu cu conștientizarea și meticulozitatea care o caracterizează astăzi", notează printre altele Balla Sándor, redactorul revistei Művelődés, în editorialul său din luna august. Editorialul elogiază realizările medicului maghiar, din epoca reformelor din Ungaria ale primei jumătăți a secolului al 19-lea. Materialul a fost scris cu ocazia începerii filmărilor pentru un lungmetraj biografic, de mare anvergură, despre viața și opera doctorului Semmelwis Ignác (1818–1865), primul care și-a dat seama că pentru evitarea septicemiei puerperale este neapărată nevoie, în primul rând, de sterilizarea mâinilor personalului medical, pentru aceasta Semmelweis fiind denumit și „salvatorul mămicilor”.
Numărul din august al revistei Művelődés abordează o varietate de subiecte. Astfel în rubrica „Enciklopédia”/„Enciclopedie” profesorul și istoricul cultural clujean Gaal György semnează un articol, intitulat „Gróf Bánffy György halála és temetései”/„Moartea și înmormântările contelui Bánffy György”, despre circumstanțele morții și înmormântării contelui Bánffy György (1746–1822), guvernator al Transilvaniei, mecena al teatrului, al muzicii, în general al artelor. Rubrica include, de asemenea, un interesant studiu despre evoluția transportului în comun din Cluj, de la mijlocul secolului al 19-lea până în prezent, intitulat „A lovas kocsiktól az elektromos autóig”/„De la trăsuri până la mașinile”, semnat de profesoara Szima Csilla, din Cluj-Napoca.
În rubrica „Közösség”/„Comunitate”, juristul brașovean Gusztáv Jenő, sub titlul „Brassói dalosok ünnepe”/„Jubileul coriștilor brașoveni”, relatează despre aniversarea a 100 de ani de la înființarea Corului Maghiar din Brașov.
În cadrul rubricii „Galéria”/„Galerie”, Zilahi Nono, artist plastic din Cluj-Napoca, sub titlul „A képi metaforák fotográfusa”/„Artista metaforelor vizuale”, prezintă lucrările artistei sătmărene Mira Marincaș, asistent universitar.
În cadrul rubricii „Kérdező”/„Dialog”, Demeter László, istoric și director al Muzeului Depresiunii Baraolt, acordă un interviu, semnat de eleva Bódi-Kolumbán Ágnes, din Aiud, despre întemeierea muzeului și colecțiilor sale. Printre acestea se află și scheletul unui Mastodont borsoni, vechi de cca. 2,5–3 milioane de ani, descoperit în anul 2008 în cariera de lignit de lângă comuna Racoșul de Sus (jud. Covasna). Scheletul este aproape complet, unic în România, și cel mai bine conservat în Europa, fiind expus în cadrul Muzeului Depresiunii Baraolt.
În cadrul rubricii „Hétköznapi hőseink”/„Eroi de toate zilele”, revista publică partea a doua, ultima a reportajului-portret despre viața și opera regretatului pastor reformat Jánosi Lóránt Sándor (1971–2012) din Inucu.
Rubrica „Hirdető”/„Afiș” conține un sumar al Festivalului de Muzică Veche din Miercurea Ciuc, semnat de către organizatorii acestui eveniment.
Fotografia de pe coperta din față a fost realizată de Kis Szilárd, la Festivalul de Muzică Veche din Miercurea Ciuc, iar pe coperta din spate sunt publicate două creații ale artistei Mira Marincaș. Celelalte fotografii și ilustrații ale acestui număr au fost realizate de către Lupescu Radu, Szentes Zágon, Udvardi Árpád, Claudiu Kusai, Nico Versteeg și Szigeti Vajk István, altele provin din colecții publice și personale.
