Editorialul numărului din luna septembrie este semnat de redactorul șef, Dáné Tibor Kálmán. Autorul, în articolul intitulat „Ígéretes újrakezdés” („Restart promițător”), salută iniţiativa tinerilor de a organiza, în cadrul Zilelor Culturale Maghiare din Cluj, colocviul animatorilor de cultură din Bazinul Carpatin, tratând totodată chestiunea colaborării dintre instituțiile de cultură maghiare, civile, dinăuntrul arcului Carpaților, cu reușitele și nereușitele ei. „Îmi doresc din toată inima, ca tinerii de azi să reușească a înfăptui tot ceea ce generația de dinaintea lor, în toată perioada de după 1989, nu a reușit să ducă la bun sfârșit în domeniul culturii maghiare în Bazinul Carpatin” – notează printre altele autorul.
În cadrul rubricii „Közösség” („Comunitate”), P. Buzogány Árpád, specialist în cadrul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Harghita, semnează un interesant interviu cu fondatorul și conducătorul Filarmonicii de Copii din Vlăhița (Harghita), profesorul de muzică Haáz Sándor. Din acest interviu, intitulat „Fő, hogy énekeljenek” („Cel mai frumos lucru este să cânte”), aflăm amănunte despre începuturile corului și orchestrei de copii din comuna harghiteană, formație alcătuită în anul 1982 și devenită Filarmonică de Copii (în maghiară: „Gyermekfili”), membrii ei fiind, din an în an și din generație în generație elevii liceului din localitate, și renumită atât în România, cât și peste hotare, pentru concertele sale extraordinare și pentru repertoriul său, în care, printre altele, prezintă piese ale folclorului maghiar, dar și piese din cultura românească și cea internațională. În cadrul aceleiași rubrici, profesorul universitar Katus József, din Olanda, semnează un articol, intitulat „Probus és az öregedés művészete” („Probus și arta îmbătrânirii”). Autorul tratează subiectul unor programe, din Olanda, prin care persoanele pensionate au posibilitatea de a-și petrece anii de pensie în cadrul unor cercuri și împrejurări plăcute, cu multe și interesante programe culturale.
În cadrul rubricii „Nyitott szemmel” („La taifas”) actorul clujean Laczkó Vass Róbert continuă serialul său de convorbiri, organizate în cadrul serilor de la Casa Memorială „Györkös Mányi Albert”, cu invitatul său, jurnalistul Lukács Csaba, originar din Sovata, stabilit în Ungaria, membru al Serviciului de Ajutor al Bisericii Baptiste. Realizatorul serilor şi interlocutorul său ne călăuzesc prin lumea mai puțin cunoscută a Boliviei. Textul redactat al acestei convorbiri este intitulat „Sorstragédiák” („Tragedii personale”).
În cadrul rubricii „Galéria” („Galeria”), Szabó Attila, muzeolog și curator al secției de artă al Muzeului Județean de Istorie și Artă, din Zalău, semnează un articol, intitulat „A kalotaszegi alkotótábor” („Tabăra de creație artistică din Ținutul Călatei”). Autorul prezintă istoricul taberei de creație a artiștilor plastici și a pictorilor transilvăneni, organizat an de an în micuțul sat Jebucu (Sălaj), din materialele căreia a fost redactat un album de succes.
În cadrul rubricii „Enciklopédia” („Enciclopedia”), istoricul de artă Kovács András, profesor al Universității Babeș-Bolyai din Cluj, în articolul său intitulat „A csíksomlyói Mária-kegyszobor 500 éve” („O jumătate de mileniu – cultul Sfintei Fecioare la Șumuleu Ciuc”), relatează istoria cultului Sfintei Fecioare în sânul comunității romano-catolice maghiare din Transilvania, precum și operele de artă, creații multiseculare, prin care este prezentată persoana și spiritualitatea Maicii Domnului. În cadrul aceleiași rubrici regizorul de teatru târgumureșean, Kovács Levente, mare amator de fotbal pe masă povestește istoria acestei pasiuni, recunoscută ca o caracteristică a maghiarimii, în care, începând din anii 1960, sunt angrenați pasionați din Târgu Mureș și Cluj.
În cadrul rubricii „Könyvesház” („Casa cu cărţi”), Kurta József, preot reformat, șeful bibliotecii Institutului Teologic Protestant din Cluj, în articolul său intitulat „120 éves a Kolozsvári Protestáns Teológiai Intézet könyvtára” („120 de ani de la fondarea bibliotecii Institutului Teologic Protestant din Cluj”), prezintă istoria și cronologia de 120 de ani de la fondarea bibliotecii pe care o conduce. În cadrul aceleiași rubrici, Csatlós Erzsébet Zsófia, pedagog din Deva, semnează recenzia culegerii de cântece populare maghiare, alese de către profesorul de muzică Gáspár Attila, din Zalău, volum purtând titlul „Mint a rozmaring a jó földben” („Ca și rozmarinul”). Tot în cadrul rubricii, animatorul de cultură orădean, Dukrét Géza prezintă activitatea editurilor de carte de istorie locală, din Partium și Banat.
În cadrul rubricii „Vadrózsák” („Flori de măceş”) Kedves Anett, folclorist și coordonator al programului „Erdélyi Értéktár” („Valori Transilvănene”), din Cluj relatează despre programul lansat cu același nume, pentru salvarea, inventarierea și conservarea valorilor tradiționale culturale și populare maghiare din Ardeal.
Coperta din faţă a revistei este ilustrată cu o fotografie despre corul Filarmonicii de Copii din Vlăhița, instantaneu realizat în cadrul unui concert la Sladkovicovo (Slovacia), de către Tókos Attila. Pe coperta din spate se poate vedea statuia Maicii Domnului de la biserica franciscană din Kanta (Târgu Secuiesc), instantaneu realizat de către restauratorul Mihály Ferenc. Fotografiile și ilustrațiile acestui număr au mai fost realizate de către Lukács Csaba, Balázs Imre, Kádár Tibor, Katona György, Bordy Margit, Botár Edit, Forró Ágnes, Biszak Szabolcs și Valovits László.
