Editorialul numărului din luna septembrie este semnat de etnograful Molnár Attila. Autorul, în articolul intitulat „Erdélyi kézművesség a piacgazdaság szorítójában” („Arta populară și manufactura transilvăneană în strânsoarea economiei de piață”), înșiră acele greutăți care stau în calea afirmării, pe scară largă, a meșteșugului popular din Transilvania, împrejurări în care artiștii populari și meșterii ardeleni sunt nevoiți să-și unească forțele. Astfel autorul salută înființarea Federației Rețelei Meșteșugarilor Rurali din România. În opinia sa astfel „s-a făcut primul pas pentru ca meșterii populari și meșteșugarii să se ia la întrecere calitativă între ei, și să nu-i piardă vremea și puterile în lupta lor contra morile de vânt ale industriei mari și a altor protagoniști ai pieții”.
În cadrul rubricii „Színpad” („Scenă”), profesorul Barta László semnează un amplu articol, de fapt o istorie a fostei formații de actori amatori din Cluj, denumită „Stúdió Színpad” („Teatrul Studio”), care a funcționat din anul 1960 până în 1987, an în care a fost interzisă de autoritățile comuniste. Printre regizorii și îndrumătorii cu care această formațiune lucra se numărau actori clujeni ca Horváth Béla, Bisztrai Mária, Bereczky Júlia, Dehel Gábor, Köllő Béla, Kozma Lajos, László Zoltán. Acești actori amatori, foarte talentați au pus pe scenă foarte multe piese din literatura maghiară, română și cea universală.
În cadrul rubricii „Enciklopédia” („Enciclopedia”), Egyed Emese, profesor universitar în cadrul UBB Cluj, Facultatea de Litere, semnează un articol intitulat „A vándor társulatok nagy évtizede Kolozsváron” („Mărețul deceniu al trupelor de teatru ”), în care autorul prezintă succint anii de pionierat ai teatrului clujean, adică perioada dintre 1837 și 1847. În cadrul aceleiași rubrici istoricul budapestan Merényi-Metzger Gábor prezintă câteva date privitoare la fostul cavou Wesselényi din Jibou, precum și o listă cu 30 de persoane ale aceleiași familii nobiliare, înmormântate acolo.
În cadrul rubricii „Nyitott szemmel” („La taifas”) actorul clujean Laczkó Vass Róbert continuă serialul său de convorbiri, organizat în cadrul seratelor de la Casa Memorială „Györkös Mányi Albert”, invitatu-i fiind de această dată dr. Benedek Dezső, lingvist, antropolog, profesor al Universității de Stat din Georgia (S. U. A.). Autorul și invitatul său, de origine clujeană, ne călăuzesc prin cele mai exotice țări și națiuni, respectiv populații și triburi ale lumii. Textul redactat, partea a treia a acestei convorbiri este intitulat „Ausztronézőpontok” („Perspective”).
În cadrul rubricii „Emlék-lapok” („File din memorii”), redactorul Benkő Levente publică fragmente din două jurnale din anul 1916, așternute pe hârtie de către două persoane civile, jurnale care prezintă evenimentele din două localități, respectiv microregiuni din Transilvania (orașele Făgăraș și Baraolt și împrejurimile lor), din perioada august–octombrie 1916. În materialul intitulat „Erdély, 1916. Magyar és román naplótöredékek” („Transilvania, 1916. Fragmente din jurnale maghiare și române”) putem afla perspectiva a doi oameni civili ardeleni, unul maghiar, celălalt român asupra evenimentelor vremii.
În cadrul rubricii „Könyvesház” („Casa cu cărţi”), istoricul și profesorul clujean, Lakatos Artur semnează o recenzie a cărții intitulate „Itt, Európában” („Aici, în Europa”), de Konrád György.
În cadrul rubricii „Vadrózsák” („Flori de măceş”) etnograful Halász Péter prezintă opera artistei Balog Tünde, din Ungaria, maestră a tehnicii de vopsire prin metoda batic (bateek).
Coperta din faţă a revistei este ilustrată cu o fotografie despre conacul Wesselényi din Jibiu, cadru realizat de fotograful Püsök Botond. Pe coperta din spate se pot vedea două din creațiile artistei Balog Tünde. Fotografiile și ilustrațiile acestui număr au mai fost realizate de Nagy Bertalan, Oláh Mátyás László, Reicher Péter, Soó Zöld Margit și Stekovics Gáspár.
