Editorialul intitulat „Szeptemberi emlék” („Amintire din septembrie”) din luna aceasta este semnat de către Virág Erzsébet. Profesorul pensionar din Cluj-Napoca, prin evocarea memoriilor sale personale legate de luna septembrie și începutul anului școlar, prezintă un șir de evenimente marcante, care de-a lungul anilor au dovedit că momentul în care sună clopoțelul este defapt un memento, care ne reamintește constant că indiferent de vârstă, loc sau orice alt factor extern, unul dintre importantele noastre roluri este să învățăm, și prin urmare să predăm și să înțelegem mai bine lumea în care trăim.
În cadrul rubricii „Enciklopédia” („Enciclopedia”) publicăm un articol semnat de Gaal György intitulat „Nemzedékek a Berde családban” („Generații în familia Berde”). Istoricul și profesorul pensionar clujean prezintă pe scurt trei secole din istoria uneia dintre cele mai vechi familii de nobili din Ardeal. Autorul scoate în evidență câțiva membri ai acestei familii: avocatul Berde Mózsa, care a jucat un rol politic important pe vremea revoluției din 1848, vărul acestuia, Berde Áron, om de știință și economist, precum și ramura din Ghidfalău a soldatului Berde Sándor, din care au provenit doi preoți protestanți, și probabil cei mai renumiți membri ai familiei Berde, pictorița Dóczyné Berde Amál și scriitoarea Berde Mária.
În cadrul aceleași rubrici istoricul literar Dávid Gyula din Cluj-Napoca, în articolul său intitulat „Vallani és vállalni” („A mărturisi și a asuma”) continuă povestea familiei Berde, comemorându-l pe unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai literaturii maghiare din România, scriitoarea Berde Mária.
În cadrul rubricii „Emlék-lapok” („File de memorie”) preotul Jakab Gábor din Cluj-Napoca semnează un articol dedicat primului rege maghiar, Sfântul Ștefan I al Ungariei, precum și atitudinii omului de astăzi, care asemănător regelui căruia i se adresează de fiecare dată când se roagă, este îndemnat să se uite înainte cu forță și încredere.
În cadrul rubricii „Galéria” („Galerie”) muzeograful clujean Iakob Attila semnează un articol despre opera complexă și plină de elemente dinamice a graficianului și pictorului Paulovics László.
În cadrul aceleași rubrici artistul Suba László din Turda în articolul său intitulat „Matematika a művészetekben” („Matematica în arte”) creionează câteva gânduri despre legătura dintre cele două percepții artistice aparent diferite, despre relația dintre domeniul fanteziei, al sentimentelor, și cel al logicii, al rațiunii. Autorul, prin exemplele evocate evidențiază faptul că matematica și regulile rațiunii au jucat întotdeauna un rol important în manifestarea sentimentelor, în redarea acestora prin pictură, sculptură sau arhitectură. Este de ajuns să ne gândim de exemplu la creațiile lui Leonardo da Vinci sau Albrecht Dürer, care ambii au studiat și a încercat să reproducă cât mai corect și cât mai realist proporțiile corpului uman.
În cadrul rubricii „Közösség” („Comunitate”) A. Gergely András, antropolog cultural din Pécs, Ungaria, în articolul său intitulat „Olvasótábor Szálkán” („Tabără de citit la Szálka”) prezintă tradiția organizării taberei de citit, scopul acesteia, precum și impresiile participanților care iau parte la acest eveniment în fiecare an, începând cu 1979.
În cadrul rubricii „Színpad” („Scenă”) publicăm un articol despre începuturile Festivalului de Muzică Veche din Miercurea-Ciuc, semnat de către jurnalistul și editorul radio Boér Károly din Târgu-Mureș. Pornind de prima inițiativă de a organiza un astfel de eveniment cultural în 1979, cu ocazia aniversării de 350 de ani de la nașterea călugărului și autorului de muzică cultă Ioan Căianu, autorul prezintă prin propriile sale experiențe personale implicația sa în organizarea festivalului, precum și importanța existenței și continuării unui astfel de eveniment cultural, care este considerat unic nu numai în inima Secuimii, ci și în întreaga regiune.
În cadrul rubricii „Könyvesház” („Casa cu cărţi”) publicăm o recenzie semnată de către jurnalistul clujean Kádár Hanga despre cartea intitulată „Egy élet nem elég” („O singură viață nu este de ajuns”) de Nánó Csaba, cu interviurile, portretele și poveștile actorilor Teatrului Maghiar din Cluj-Napoca.
În cadrul aceleași rubrici inginerul electric pensionar Nagy Miklós László din Budapesta semnează o recenzie a cărții intitulate „Eke és toll” („Plug și stilou”), scris despre tatăl său, dr. Nagy Miklós.
În cadrul rubricii „Tudomány” („Ştiinţă”) Kékedy-Nagy László, chimist și profesor universitar pensionar din Cluj-Napoca, semnează un articol despre sursa vieții, apa, și modalitățile în care aceasta apare în mediul nostru înconjurător.
Coperta din faţă a revistei este ilustrată cu o fotografie realizată de către Kiss Melinda la ediția din 2017 a Taberei de citit „Fábián Zoltán”. Pe coperta din spate se vede o pictură a lui Dolha Éva. Celelalte fotografii și ilustrații ale revistei, pe lângă cele de arhivă, au fost realizate de către Benkő Levente, Paulovics László, Suba László, Fehér Ágnes, ifj. Boér Károly, Boér Károly și Orbán Endre.
