„Aceasta este una dintre cele mai cunoscute invenții maghiare: Bíró László József a descoperit că, utilizând o cerneală mai densă, similară cu cea folosită în tipografie, aceasta poate fi aplicată pe hârtie prin intermediul unei mici bile plasate în vârful stiloului. Bíró László a brevetat dispozitivul în 1938, după ce s-a inspirat din precedente americane, germane și, de asemenea, maghiare – asociate cu numele lui Goy Andor și Kovács Sándor” – se menționează în editorialul numărului din luna septembrie, în care Rostás-Péter Emese explorează bucuriile și provocările începerii școlii, omagiindu-l în același timp pe inventatorul stiloului cu bilă, adică al pixului, Bíró László, născut acum 125 de ani.
În cadrul rubricii Emlék-lapok / File de memorie, Kegye Lenke, fotograf din Cluj-Napoca, publică articolul Ő is ment a háborúba, de nem tért haza / A plecat și el la război, dar nu s-a mai întors, în care dezvăluie povestea vieții bunicului său patern, Kegye János, un sergent rezervist în al Doilea Război Mondial, prezentând cititorilor contextul familial, parcursul său militar și circumstanțele tragice ale morții sale.
În rubrica Enciklopédia / Enciclopedie, întâlnim prima parte a relatării scriitorului Tar Károly din Lund (Suedia), originar din Transilvania, intitulată Százéves az Erdélyi Szépmíves Céh. Porosodó hagyományunk, avagy az újraalakult céh csődje és tanulságai / Un secol al Breslei Artistice Transilvănene. Tradiția noastră prăfuită, sau falimentul și învățăturile breslei reînființate.
Rubrica Könyvesház / Casa cu cărți include două texte. În articolul Egy könyv margójára / Pe marginea unei cărți, restauratorului în lemn Mihály Ferenc recenzează volumul intitulat Sepsiszék templomainak történeti fa- és tetőszerkezetei / Structurile istorice din lemn și acoperișurile bisericilor din Scaunul Sepsi, recent publicat și semnat de istoricii de artă Tóth Boglárka și Fehér János. „Cercetarea și cunoașterea patrimoniului construit și obiectual din Transilvania se bazează pe doi piloni: descoperirea și interpretarea surselor scrise relevante, respectiv inventarierea amănunțită a obiectelor și relicvelor păstrate. Acest volum reușește să îmbine cu succes cele două perspective și să le completeze reciproc”, subliniază autorul recenziei. În articolul Téglák a hit falában / Cărămizi în zidul credinței, colegul nostru Balla Sándor explorează modul în care poetul-preot Mécs László a fost supravegheat de serviciile de securitate maghiare.
În rubrica Galéria / Galerie, sculptorul turdean Suba László analizează din punct de vedere filosofic și social rolul și necesitatea artei în viața umană, în articolul său intitulat Szükséges-e a művészet? / Este necesară arta?
Ultimul material al acestui număr se regăsește în rubrica Hirdető / Anunț, unde Lőrincz Ildikó, muzeolog din Odorheiu Secuiesc, oferă un scurt raport despre cea de-a 28-a tabără de creație Minimum Party.
Pe coperta din față a revistei apare o lucrare semnată de Molnár Ágnes, fotografiată de Lőrincz Ildikó. Numărul din luna septembrie include fotografii și ilustrații realizate de Kegye Lenke, Lőrincz Ildikó și Miklóssy Gábor, altele provin din colecții personale și publice.
