Editorialul numărului din luna octombrie este semnat de asistentul universitar clujean Győrffy Gábor. Sub titlul „A történelmi hitelesség tükrében” („În lumina realității istorice”), autorul tratează comportamentul nefast al elitei culturale maghiare din România, în timpul revoluției din 1956. „Foarte mulți dintre ei au acceptat poziția oficială a partidului comunist, în general poziția autorităților vremii, calificând revoluția maghiară drept o contrarevoluție, scriind nenumărate articole și comentarii defăimătoare, de-a dreptul îngrozitoare, prin care-și declarau atașamentul față de partidul comunist și huleau, batjocoreau idealurile de libertate ale revoluției din 1956” – menționează printre altele autorul.
În cadrul rubricii „Közösség” („Comunitate”), informaticianul Kránics Ervin și Szabó M. Attila, ambii din Mediaș, semnează un articol, intitulat „A Szeben megyei EMKE történetéből” („File din istoria filialei EMKE din județul Sibiu”). În acest articol autorii trec în revistă împrejurările în care, la finele anilor 1880, a fost fondată filiala județeană a Societății Maghiare de Cultură din Transilvania (prescurtat în maghiară: „EMKE”), evoluția și activitatea societății până la desființarea ei de către autoritățile comuniste, în anul 1947, precum și activitatea ei, reluată după revoluția din decembrie 1989. În cadrul aceleiași rubrici, etnograful budapestan Halász Péter prezintă istoria Societății Culturale „Lakatos Demeter”, societate civilă, menită a aduna și a păstra moștenirea folclorică (port, cântece, dansuri etc.) a ceangăilor din Moldova. Tot în cadrul rubricii animatorul de cultură orădean, Dukrét Géza relatează despre cea de a XXI-a Conferință Culturală din Partium, conferință organizată la începutul lunii septembrie la Borș (Bihor), cu ocazia dezvelirii unui mic monument la aniversarea a 800 de ani de la prima atestare documentară a localității. În materialul său intitulat „A nagyváradi Posticum-ház” („Casa Posticum din Oradea”), preotul reformat Csernák Béla prezintă instituția civilă pe care o conduce.
În cadrul rubricii „Nyitott szemmel” („La taifas”) actorul clujean Laczkó Vass Róbert continuă serialul său de convorbiri, organizate în cadrul serilor de la Casa Memorială „Györkös Mányi Albert”, cu invitatul său, jurnalistul Lukács Csaba, originar din Sovata, stabilit în Ungaria, membru al Serviciului de Ajutor al Bisericii Baptiste. Realizatorul serilor şi interlocutorul său ne călăuzesc prin lumea necunoscută a Coreei de Nord. Textul redactat al acestei convorbiri este intitulat „Sorstragédiák” („Tragedii personale”, partea a doua).
În cadrul rubricii „Enciklopédia” („Enciclopedia”), istoricul sportiv clujean, Killyéni András semnează un articol, intitulat „Reklámok a gépkocsigyártás hőskorában” („Reclame la începuturile fabricării automobilelor”). În acest articol autorul relatează despre primele reclame prin intermediul cărora fabricanții și comercializatorii de automobile și piese de schimb încercau să atragă atenția cumpărătorilor, în general a pieței, la începutul anilor 1900. În cadrul aceleiași rubrici, istoricul clujean Lakatos Artur semnează articolul intitulat „A német horrorfilm század eleji klasszikusai” („Marii clasici ai filmului de groază german la începutul secolului al XX-lea”). Autorul prezintă două dintre cele mai celebre filme ale epocii: „Golemul” („Der Golem”), respectiv „Studentul din Praga” („Der Student von Prag”), precum și pe protagonistul numărul unu al celor două proiecții, renumitul artist Paul Wegener (1874–1948).
În cadrul rubricii „Galéria” („Galeria”), istoricul de artă budapestan Szűcs György, directorul științific adjunct la Galeria Națională de Artă Maghiară, în articolul intitulat „Valovits László életei” („Viețile lui Valovits László”), prezintă opera graficianului clujean Valovits László, la vernisajul expoziției sale de la Muzeul de Artă (Palatul „Bánffy”) din Cluj, cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani a artistului.
În cadrul rubricii „Könyvesház” („Casa cu cărţi”), folcloristul Szalay Zoltán, din Miercurea Ciuc, semnează recenzia cărții intitulate „Magyarózd népzenéje Horváth István gyűjtései tükrében” („Cântecele populare din Ozd, în lumina colecției lui Horváth István”). În cadrul aceleiași rubrici Krafcsik Katalin, profesoară pensionară în Mociu, în articolul său intitulat „Gúny- és ragadványnevek Magyarnemegyén” („Porecle din Nimigea”), publică o serie de porecle, culese în comuna Nimigea (Bistrița-Năsăud).
Coperta din faţă a revistei este ilustrată cu o fotografie a conacului Radák-Pekri, din Ozd, instantaneu realizat de către Püsök Botond. Pe coperta din spate se poate vedea monumentul Revoluției din 1956, din Sfântu Gheorghe, opera sculptorului Vargha Mihály, fotografie executată de către Albert Levente. Fotografiile și ilustrațiile acestui număr au mai fost realizate de către Harangozó Imre, Lukács Csaba și Valovits László.
