Editorialul din luna aceasta este semnat de către poetul Reményik Sándor, și este o poezie scrisă în anul 1921 cu ocazia aniversării a 400 de ani de la Concordatul de la Worms.
În numărul din octombrie al revistei introducem o nouă rubrică specială, numită „Reformáció 500” („Reforma Protestantă 500”), comemorând aniversarea a 500 de ani de la reforma lui Martin Luther. În cadrul acestei rubrici publicăm patru articole scrise de câte-un reprezentant al diferitelor culte religioase, inclusiv al celei romano-catolice, încercând să formulăm ce a însemnat această reformă de-a lungul secolelor, și ce înseamnă în anii 2000, pentru omul de astăzi.
În cadrul rubricii „Enciklopédia” („Enciclopedia”) publicăm un articol semnat de Fülöp László despre calendarele lui Cserei Mihály. Autorul prezintă cele mai importante evenimente ale vieții scriitorului, care este considerat unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai literaturii maghiare din secolul al XVII-lea. Cele opt calendare scrise de Cserei, care au rămas posterității, prezintă pe scurt anumite evenimente ale propriei sale vieți, cu o abordare subiectivă, însă conțin și subiecte generale, cum ar fi starea vremii, bolile perioadei respective sau modalitățile de tratare și vindecare ale acestora. Astfel Cserei ne oferă o imagine amplă și interesantă despre ultimul deceniu al secolului al XVII-lea.
În cadrul aceleași rubrici pianistul și istoricul de muzică Fancsali János din Budaörs, Ungaria, semnează un articol despre Viski János, studentul maghiar-armenian al renumitului compozitor Kodály Zoltán.
În cadrul rubricii „Galéria” („Galerie”) artistul Suba László din Turda, în articolul său intitulat „A görög csoda” („Minunea greacă”) creionează câteva gânduri legate de cultura greacă, și impactul semnificativ al acesteia asupra formării și dezvoltării culturii europene.
În cadrul rubricii „Könyvesház” („Casa cu cărţi”) publicăm o recenzie semnată de către folcloristul Halász Péter din Lunca de Jos despre cea mai nouă carte de povești a lui Kóka Rozália.
În cadrul rubricii „Vadrózsák” („Flori de măceș”), în articolul său intitulat „A Sóvidék népzenéje” („Muzică populară din zona regiunea Praidului și Sovatei”) Almási István, etnograf din Cluj-Napoca, prin recenzia celei mai noi cărți a lui Pávai István prezintă întreaga activitate a acestuia și deceniile în care s-a ocupat de cercetarea muzicii din regiunea Praidului și Sovatei.
Coperta din faţă a revistei este ilustrată cu o fotografie despre Lőrincz Lajos și țambalul formației sale, realizată de către Pávai István în 2008 la Corund. Pe coperta din spate se vede un detaliu al Monumentului Reformei Religioase de la Geneva. Celelalte fotografii și ilustrații ale revistei, pe lângă cele de arhivă, au fost realizate de către Lucas Cranach, Lapis András, Somorjai Ferenc, Bocskai Vince, Albert Levente, Körösfői-Kriesch Aladár, Nagy Ödön, Csedő Attila, Hlavathy Károly și Kertész Gyula.
