Editorialul din luna aceasta este semnat de către redactorul revistei, Benkő Levente. Autorul rememorează magicele zile ale Revoluției maghiare din octombrie-noiembrie 1956, moment în care națiunea maghiară și-a ridicat glasul, ba chiar șui armele împotriva ocupației sovietice și împotriva dictaturii comuniste. „Este înălțător să știm că la Timișoara, în ziua de 30 octombrie 1956, nu mai puțin de 2000 de studenți s-au solidarizat cu idealurile revoluției maghiare și cu eroii săi, pentru că studenții timișoreni, în proporție de 95 la sută etnici români, nutreau aceleași sentimente de libertate, ca și colegii lor polonezi și maghiari, din acel an fabulos, 1956. Ori din acest lucru musai să tragem învățămintele de rigoare” – notează autorul.
În cadrul rubricii „Művelődés 70”, publicăm textul și partitura a două melodii, „Te mit tennél” („Tu ce ai face?”) „Kérdés és felelet” („Întrebare și răspuns”), semnate de Deák Andre, Zakariás Erzsébet, Farkas József și Gagyi Réka, melodii ale anilor 1970, publicate în numărul din aprilie 1975 al revistei.
În cadrul rubricii „Közösség” („Comunitate”) continuăm publicarea memoriilor preotului reformat, pensionar, Kun Árpád, cu titlul „Hétköznapok-ünnepnapok Mezőkeszüben 1946 és 1965 között” („Zile de sărbătoare și zile obișnuite la Chesău, în anii 1946–1965”), amintiri legate de copilăria și tinerețea sa din Chesău. Scrierea fostului preot este o descriere etnografică și socială, a obiceiurilor populare și a vieții de zi cu zi, a conviețuirii dintre românii și maghiarii din localitate din Câmpia Transilvană.
În cadrul rubricii „Enciklopédia” („Enciclopedia”), sub titlul „Családfakutatás, őskutatás: nem csak szakértőknek” („Cercetări genealogice, nu numai pentru specialiști”), publicăm un articol semnat de Vajda András, informatician din Kirkkonummi (Finlanda), originar din Transilvania, despre unele chestiuni privitoare la cercetările genealogice, de istorii familiale.
În cadrul rubricii „Galéria” („Galerie”) profesorul Dvorácsek Ágoston, din Aiud, semnează un interviu, intitulat „Kakasok, harapófogó, szeg és kalapács” („Cocoși, clești, cuie și ciocane”), realizat cu pictorul Sipos László, din comuna Unirea (Alba). În cadrul aceleiași rubrici, inginerul Nagy Béla, din Cluj-Napoca, semnează un articol despre vernisajul expoziției de artă plastică, expoziție realizată la Zalău, din operele artiștilor care au luat parte la ediția din anul 2018 a Taberei de Creație de la Jebucu (Sălaj). Articolul este intitulat „A zsoboki képzőművésztábor munkái Zilahon” („Operele artiștilor participanți la tabăra de creație din Jebucu”).
În cadrul rubricii „Könyvesház” („Casa cu cărţi”) publicăm o recenzie semnată de către profesorul dejean Pávai Jenő despre cea mai recentă carte semnată de Radó Péter, intitulată „Az iskola jövője” („Viitorul școlii”).
În cadrul rubricii „Vadrózsák” („Flori de măceș”), în articolul său intitulat „Kallós Zoltán érdemei” („Meritele lui Kallós Zoltán”), Almási István, etnograf din Cluj-Napoca, evocă viața și opera folcloristului și etnografului Kallós Zoltán.
În cadrul rubricii „Tudomány” („Știință”), profesorul Pávai Jenő, din Dej, semnează un articol intitulat „A társadalom érzelmi működése” („Mecanismele sufletești ale societății”).
Coperta din faţă a revistei se poate vedea o fotografie realizată în tabăra familiilor de la Răscruci, din anul 2018. Pe coperta din spate se vede o reproducție a uneia din operele artistului Sipos Zoltán, operă intitulată „Virágportré” („Portret de floare”). Celelalte fotografii și ilustrații ale revistei, pe lângă cele de arhivă, au fost realizate de către Bíró István, Hilda Cioancă, Essig Kacsó Klára, Kudor István, Nagy Béla, Sipos László și Vajda András, altele provin din colecția parohiei reformate din Chesău și cea a Fundației „Kallós Zoltán”, din Răscruci.
