„La începutul secolului, construirea unei uzini electrice la Oradea a devenit o problemă din ce în ce mai importantă. Până în 1903, iluminatul era asigurat de fabrica de gaz, iar, deoarece a expirat contractul cu aceasta, parlamentarii au trebuit să decidă: să-l reînnoiască sau să construiască uzina electrică pentru a crea sursa de energie care ar fi permis dezvoltarea transportului electric” – putem citi gândurile lui Balla Sándor în editorialul revistei Művelődés din luna octombrie.
În rubrica Emlék-lapok / File de memorie întâlnim două articole: în textul intitulat Egy üres szék története. Amiről a történelemkönyvek nem beszélnek / Povestea unui scaun gol. Ce nu spun cărțile de istorie, Bede Erika, profesoară și istoric local din Sfântu Gheorghe, își propune să descopere și să păstreze povestea familiei lui Bede Zoltán, care, confruntată cu cruzimile naționalizării și colectivizării, a luptat din răsputeri pentru supraviețuire. Al doilea articol al rubricii este semnat de G. Szabó Ferenc, poet, scriitor, publicist din Ghidfalău (CV) și se intitulează A fotosi Porzsolt család a 19. században / Familia Porzsolt din Fotoș în secolul al 19-lea.
În rubrica Enciklopédia / Enciclopedie, putem citi a doua parte a articolului scriitorului Tar Károly intitulat Százéves az Erdélyi Szépmíves Céh / Un secol al Breslei Artistice Transilvănene, iar Erdős Zoltán, istoric și bibliotecar din Pécs (Ungaria) abordează tradițiile istorice ale protestantismului timpuriu în articolul intitulat A reformáció bölcsője / Leagănul Reformei Protestante. În articolul „…ragadd meg a kunt övénél fogva…” / „...prinde cumanul de brâu...”, preotul unitarian Tőkés Lóránt, din Ocland (HR), povestește despre contextul mitologic și formele arhaice ale prinderii brâului, așa cum apare în frescele cu Sfântul Ladislau.
Pe coperta din față a revistei se află o copie de acuarelă realizată de Huszka József, care înfățișează lupta dintre Sfântul Ladislau și viteazul cuman la biserica demolată din Pădureni (CV); imaginea a fost realizată de Isó M. Emese, Kollár Tibor și Kovács Gergely. În acest număr al revistei au fost folosite lucrările și ilustrațiile realizate de G. Sándor Mária, Porzsolt Dénes și Tőkés Lóránt, altele provin din colecții personale și publice.
