În numărul din martie, redactorul șef al revistei, Dané Tibor Kalman semnează editorialul intitulat „Ziua culturii”, subliniind necesitatea promovării permanente a culturii pentru toate vârstele. În cadrul rubricii „Közösség” („Comunitate”) scriitoarea budapestană Kálóczy Katalin semnează un amplu interviu, realizat cu dr. Széman Péter, președintele Societății Maghiare pentru Cultură din Transilvania (prescurtat din denumirea maghiară: EMKE). În acest interviu, realizat cu ocazia a 130 de ani de la înființarea EMKE, se creionează succint istoria societății înființate la data de 12 aprilie 1875 în Cluj, precum și necesitatea colaborării instituțiilor și organizațiilor culturale maghiare din Bazinul Carpatin. În cadrul aceleiași rubrici Csatlósné Komáromi Katalin, directoare a casei de cultură și a bibliotecii din orașul Sárospatak (Ungaria) semnează un articol intitulat „Bekopogtam, s Erdély kaput nyitott” („Am bătut la poarta Transilvaniei și mi s-a deschis”), material în care descrie experiența sa vizavi de colaborarea culturală din Bazinul Carpatin.
În cadrul rubricii „Színpad” („Scenă”) Kata Kisó Palocsay, asistent universitar din Cluj, continuă serialul său, intitulat „Bábszínház az egész világ” („Lumea întreagă e un teatru de păpuşi”), ajuns la nr. 12.
În cadrul rubricii „Nyitott szemmel” („La taifas”) actorul clujean Laczkó Vass Róbert semnează un nou episod din serialul său de convorbiri, organizate în cadrul seratelor de la Casa Memorială „Györkös Mányi Albert”, din Cluj. În acest episod, intitulat „Amerika Janus-arca” („Fața Janus a Americii”) actorul clujean stă de vorbă cu profesoara Hantz-Lám Irén și cu juristul Somai László József, ambii din Cluj, reveniți nu de mult din scurtele lor pelerinaje prin Statele Unite ale Americii. Cei doi interlocutori povestesc despre ceea ce au crezut că vor vedea și ceea ce au văzut de fapt în scurta perioadă petrecută în America.
În cadrul rubricii „Enciklopédia” („Enciclopedia”) istoricul și academicianul Egyed Ákos, din Cluj prezintă pe scurt unul dintre cele mai importante momente ale istoriei Transilvaniei: abolirea iobăgiei de către Dieta Transilvaniei la data de 6 iunie 1848. În cadrul aceleiași rubrici sculptorul Vargha Mihály, director al Muzeului Național Secuiesc din Sfântu Gheorghe semnează un articol, legat tot de revoluția din 1848/49. În acest articol autorul povestește istoria singurului tun cunoscut până acum, turnat de către celebrul meșter și revoluționar pașoptist secui, Gábor Áron. Acesta a turnat în toamna anului 1848 și vara anului 1849 mai multe tunuri trupelor secuiești, în timpul luptelor de autoapărare contra trupelor austriece și cele țariste. Singurul astfel de tun, mai exact singura țeavă de tun, a fost găsită în timpul unor lucrări de canalizare în incinta Spitalului „Rudolf”, din Târgu Secuiesc, la data de 18 august 1906. Tunul a fost expus în același an în oraș, dar micul orășel neavând muzeu propriu, țeava de tun a fost mutată în perioada interbelică la Sfântu Gheorghe, fiind expus la Muzeul Național Secuiesc. Pe baza documentelor de epocă tunului i s-a confecționat o copie a lafetei originale. În anul 1973 autoritățile comuniste au ridicat tunul de la Sfântu Gheorghe, ducându-l la Muzeul Național de Istorie al României, din București, împreună cu alte 64 de obiecte deosebit de valoroase. În urma unor tratative dintre cele două instituții, în anul 2010, tunul a fost împrumutat pe o perioadă determinată muzeului din Sfântu Gheorghe, urmând ca în primăvara anului 2012, printr-un schimb de obiecte între cele două muzee, tunul lui Gábor Áron să rămână, de fapt să se reîntoarcă și din punct de vedere juridic definitiv acasă.
Tot în cadrul rubricii „Enciklopédia” („Enciclopedia”) istoricul sportiv Killyéni András, din Cluj semnează un articol intitulat „Sportlétesítmények a kolozsvári Sétatéren és környékén” („Baze sportive clujene în Parcul Central și împrejurimi”). În acest material autorul povestește începuturile realizării unor baze sportive și terenuri de sport, din anii 1870-1880, în municipiul de pe Someș, respectiv constituirea primelor asociații sportive clujene ale vremii.
Coperta din faţă a revistei este ilustrată cu fragment al diplomei Societății Maghiare pentru Cultură din Transilvania (EMKE), lucrare realizată de către artistul clujean Venczel Attila. Pe coperta din spate se poate vedea fostul palat EMKE, actualmente sediul Regionalei CFR Cluj, fotografie realizată de către artistul clujean László Miklós. Celelalte fotografii și ilustrații ale revistei sunt semnate de către Horváth László, Hatházi András, Somai László József, Albert Levente și Henning János.
