Editorialul numărului din luna mai este semnat de către redactorul șef, Dáné Tibor Kálmán. Autorul, în articolul său intitulat „Táncház – tegnap, ma holnap” („Dansurile populare – ieri, azi, mâine”) creionează însemnătatea mișcării, prin care, în a doua jumătate a anilor 1970, s-au înființat ad-hoc acele mici colective și lăcașuri civile, denumite „táncház”, tradus mot a mot „case de dans”, adică mici ateliere, unde se puteau și se pot (re)învăța dansurile din moși-strămoși, uitate de-a lungul timpului.
În cadrul rubricii „Közösség” („Comunitate”), Dáné Tibor Kálmán semnează un interviu, intitulat „A régi táncházak kis közösségek alkalmai voltak” („Aceste mici ateliere vechi erau prilejuri și locuri de întâlnire ale comunităților mici”), realizat cu folcloristul și cercetătorul clujean Könczei Csongor, fiul folcloristului Könczei Ádám (1928–1983), întemeietorul mișcării (re)însușirii dansului popular autentic transilvan. În acest interviu, interlocutorul povestește istoria acestei mișcări, începând de la primii pași și până azi, subliniind totodată faptul că această mișcare nu s-a adresat și nu se adresează în primul rând dansatorilor populari profesioniști, ci mai degrabă acelora, care vor să cunoască și să învețe dansurile vechi, autentice ale moșilor-strămoșilor. În interviul acordat revistei, Könczei Csongor mai subliniază faptul că aceasta este și esența formațiilor clujene Bogáncs și Zurboló, înființate de el și colegii lui la începutul anilor 1990, formații care au menirea de a oferi tuturor, indiferent de vârstă, posibilitatea de a învăța autenticele dansuri populare maghiare din Transilvania. În cadrul aceleiași rubrici Nyisztor Ilona, animator de cultură din Pustiana, Bacău, relatează în materialul său, intitulat „Csángó gyermekek szavalóversenye Pusztinán” („Concursul de recital al copiilor ceangăi la Pustiana”), relatează despre evenimentul organizat la mijlocul lunii mai, în localitatea moldoveană. Tot în cadrul rubricii pastorul evanghelic Fejér Olivér, din Cluj, în articolul său intitulat „Művelni és őrizni a földet” („Cultivarea și păstrarea gliei”), prezintă activitatea culturală a Bisericii Evanghelice din România, precum și a micului atelier cultural, denumit „Reményik Galéria” („Galeria Reményik”), din Cluj, atelier în cadrul căruia se organizează săptămânal diverse evenimente culturale, ca expoziții de artă și foto, lansări de carte, talk-showuri ș. a. m. d. În cadrul aceleiași rubrici medicul târgumureșean Ábrám Zoltán prezintă succint istoria poporului armean, cu precădere unele aspecte ale istoriei armenilor din Transilvania.
În cadrul rubricii „Nyitott szemmel” („La taifas”) actorul clujean Róbert Laczkó Vass semnează un nou episod din serialul său de convorbiri, organizate în cadrul seratelor de la Casa Memorială „Györkös Mányi Albert”, din Cluj. În acest episod, intitulat „Magyarul a nagyvilágról” („Pe ungurește despre Lume”), autorul stă de vorbă cu Heiling Zsolt, inginer-geolog și redactor șef al revistei de specialitate, intitulat „A Földgömb” („Globul pământesc”). În cadrul acestei discuții interlocutorul ne deslușește mai multe din tainele specialității sale, precum și faptul necesității ca doritorii să aibă posibilitate de a cunoaște Pământul, în toată frumusețea lui, prin intermediul revistei de limbă maghiară „A Földgömb”, accesibilă și în Transilvania.
În cadrul rubricii „Enciklopédia” („Enciclopedia”) istoricul orădean Fleisz János își deapănă amintirile sale de la diversele campionate și concursuri de șah, evenimente la care, în calitate de arbitru, a luat parte începând din anul 1980. Printre altele autorul ne relatează întâlnirea sa cu celebrii șahiști, foști campioni europeni sau/și mondiali, Vasili Ivanciuc (Ucraina, fosta U. R. S. S.), Bobby Fischer (S. U. A.) și Garri Kasparov (fosta U. R. S. S.).
În cadrul noii rubrici, intitulate „Emlék-lapok” („File de memorie”) istoricul sportiv clujean Killyéni Attila creionează în articolul intitulat „Közművelődés, szabadidő a 19. század végi Kolozsváron” („Cultură și divertisment în Clujul finelor secolului al XIX-lea”) unele aspecte ale vieții culturale și de divertisment ale Clujului secolului al XIX-lea, mai exact din perioada dualistă (1867–1914). Printre altele, autorul ne prezintă rolul nestemat al fostului primar al Clujului, Haller Károly (1836–1911), inițiatorul și promotorul modernizării oraşului. Printre altele, aflăm din articol și faptul că prima proiecție de film din Cluj datează din luna ianuarie a anului 1897. În cadrul aceleiași rubrici, în articolul său intitulat „Az első erdélyi ágyúk születése 1848-ban” („Nașterea primelor tunuri transilvane, în anul 1848”), istoricul budapestan Süli Attila prezintă istoria turnării primelor tunuri din Transilvania, în anul 1848. Autorul prezintă manufacturile din Maramureș și Sătmar, ateliere unde au fost turnate primele tunuri pașoptiste transilvănene.
În cadrul rubricii „Könyvesház” („Casa cu cărţi”), istoricul clujean Gaal György, profesor universitar, recenzează cartea intitulată „Kolozsvár környéki teljesítménytúrák” („Drumeții în preajma Clujului”), semnată de Tóthpál Tamás.
Coperta din faţă a revistei este ilustrată cu un instantaneu realizat de către Farkas Mónika, cu ocazia aniversării a 30 de ani de existență a formației de dans popular „Bogáncs”, din Cluj. Pe coperta din spate se poate vedea un grup de fete de ceangăi din Pustiana (Bacău), instantaneu realizat de către Bartha András. Celelalte fotografii și ilustrații ale revistei au fost realizate de către Szép Krisztina, Molnár Ferenc, Heiling Zsolt și Bíró Sándor.
