În editorialul lunii mai intitulat „Párhuzamos történetek. Ugyanarról” („Povești paralele. Pe aceeași temă”) redactorul revistei, Benkő Levente, cu ocazia aniversării a 75 de ani de la încheierea celui de-al doilea Război Mondial, evocă evenimentele groaznice nu numai din acea perioadă, ci și de acum 30 de ani din zona fostei Iugoslavii, subliniând asemănarea dintre ororile și suferințele cauzate de ambele războaie. „Și acestea țin de istoria omenirii, iar posteritatea trebuie să le vadă și să știe despre ele. (...) Nu de alta: să le servească drept lecție. Și ca să știe: de ce dezastre să ocrotească Dumnezeu (sau orice altă putere cerească) omenirea.” – notează în editorialul său Benkő.
Pe paginile rubricii „Emlék-lapok” („File de memorie”) istoricul și academicianul clujean Egyed Ákos semnează un amplu articol despre pandemia de holeră, care a ajuns în Europa din India și Africa în anul 1866. Autorul își axează scrierea pe raportul scris împăratului austriac Franz Joseph despre pandemia din acea perioadă, și se concentrează în mod special pe datele numerice care se referă la localitățile din Ardeal.
În aceeași rubrică istoricul de cultură din Gyál (Ungaria), Spaller Árpád semnează un articol interesant despre jurnalismul de imigrare (care se leagă strâns de istoria Ardealului de după Tratatul de la Trianon), prin care putem urmări istoria imigrării în general, și care prin diferitele publicații oferă informații prețioase despre viața maghiarimii din străinătate.
În cadrul rubricii „Enciklopédia” („Enciclopedie”) istoricul György Zsolt Attila din Covasna publică un articol interesant despre generalul Divéky Antal, unul dintre eroii maghiari ai Bătăliei de la Austerlitz (1805).
În rubrica „Galéria” („Galerie”), scriitorul și poetul Demény Péter din Târgu-Mureș semnează un articol de analiză personală care le oferă cititorilor șansa de a arunca o privire la creațiile lui Eperjesi Noémi, precum și la poveștile și motivația artistică din spatele acestora.
În cadrul rubricii „Színpad” („Scenă”) publicăm două articole: prima intitulată „A színházi cenzúra láthatatlan és látható jelenléte” („Prezența invizibilă și vizibilă a cenzurii teatrale”), scrisă de către istoricul sătmărean Csirák Csaba, și a doua semnată de matematicianul și academicianul clujean Németh Sándor – un articol publicat în memoria unei serate de recitare poezii.
Pe paginile rubricii „Hétköznapi hőseink” („Eroi de toate zilele”) elevele Gáll Dóra Gabriella, Kozma Amália Szende și Ozsváth Eliza de la Școala Generală nr. 1 din Panic, sub îndrumarea profesoarei Balla Emőke, semnează un reportaj-portret despre profesoara Gergelyné Tőkés Erzsébet și munca sa altruistă depusă în folosul comunității din Panic de-a lungul deceniilor.
Coperta din față a numărului din luna mai este ilustrată cu un desen al lui Eperjesi Noémi despre regele Matia Corvin, iar pe cea din spate apare pictura lui François Gérard intitulată Napoleon la Bătălia de la Austerlitz. Celelalte fotografii și ilustrații ale revistei, pe lângă cele de arhivă, au fost realizate de către Szatmári Ágnes, Eperjesi Noémi și Debre Dávid.
