În editorialul lunii mai Gergely Zsuzsa, jurnalist și redactor radio din Cluj-Napoca, abordează subiectul actual al experiențelor culturale trăite pe vremea pandemiei. La început spectacolele de teatru și concertele au putut fi urmărite doar online, prin intermediul instrumentelor electronice, și chiar dacă momentele dramatice au fost uneori ”reamenajate” de factori externi (sunetele mediul în care spectatorul se uita la eveniment), experiența în sine a compensat aceste mici alterări. Pandemia ne-a forțat să ne trăim viața izolat, într-o bulă, iar această idee a fost reflectată și în spectacolul Nora de Ibsen, primul eveniment de acest fel organizat de Teatrul Maghiar de Stat din Cluj-Napoca după ridicarea restricțiilor. „Am crezut că trăim, dar am ajuns în proximitatea realității numai prin intermediul dispozitivelor electronice. Zilele, săptămânile, fenomenele și interpretările s-au contopit. Era și timpul să lăsăm totul în urmă” – notează în editorialul său Gergely.
Primul articol al rubricii „Vadrózsák” / „Flori de măceș” este o comemorare a etnografului și istoricului local Haszmann Pál Péter, decedat în luna aprilie 2021. Fiul fondatorului muzeului etnografic din Cernat, Haszmann Pál, a continuat activitatea tatălui său, dezvoltând colecțiile de istorie materială și de mobilier popular ale instituției, și organizând tabere de creație și expoziții pentru copii și adulți deopotrivă.
”Valoarea documentară şi spirituală a patrimoniului Muzeului Pál Haszmann din Cernat este de nepreţuit, cum de nepreţuit rămîne şi moştenirea lăsată de Pali bácsi!” – scrie Nina Țânțar în cel de-al doilea articol dedicat comemorării activității neobosite și valoroase a lui Haszmann Pál.
Al treilea articol din cadrul aceleiași rubrici este un interviu realizat de către László Lóránt cu etnograful Nagy Zsolt, doctorand la Școala Doctorală a Studiilor de Hungarologie, pe tema horticultorilor bulgari ajunși în Ardeal, și mai exact la Târgu-Mureș în cea de-a doua jumătate a secolului al 19-lea.
În cadrul rubricii „Színpad” / „Scenă” publicăm un articol scris de istoricul literar și profesorul universitar clujean Egyed Emese cu ocazia aniversării inaugurării primului teatru din Cluj. Clădirea, care a făcut obiectul unor serioase pregătiri politice și financiare începând cu 1803, care au durat timp de aproape două decenii, nu mai există în realitate. De-a lungul deceniilor de existență teatrală a fost supus de două ori unor renovări majore, iar după 1903, când a fost declarată un pericol de incendiu, a fost demolată și parțial reconstruită. Astăzi este locația reprezentativă a Universității Babeș-Bolyai, unde se organizează evenimente pentru un public numeros, cum ar fi concertele Filarmonicii de Stat Transilvania.
În cadrul rubricii „Enciklopédia” / „Enciclopedie” inginerul pensionar Nagy Béla din Cluj-Napoca semnează articolul intitulat „A kolozsvári Reimann kőfaragók hagyatéka” / „Moștenirea pietrarilor Reimann din Cluj”.
În rubrica „Galéria” / „Galerie”, organizatorul de evenimente culturale și directorul Centrului Județean Pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Harghita, Lőrincz Ildikó din Odorheiu-Secuiesc, publică o recenzie despre expoziția de pictură Haáz Rezső, prin evocarea vieții profesionale a etnografului și pedagogului.
Seria noastră intitulată „Hétköznapi hőseink” / „Eroi de toate zilele” continuă cu articolul elevilor Molnár Brigitta, Serfőző Betti și Zárug Hanna despre activitatea lui Serfőző Levente, președintele Asociației Maghiarilor din Sibiu – HÍD, și echipa acestuia.
Atât coperta din față, cât și cea din spate a numărului din luna mai este ilustrată cu o pictură realizată de Haáz Rezső („A Székelytámadt vár” / „Cetatea Székelytámadt” și „Kenyérosztás a kollégiumban” / „Împărțirea pâinii în fața colegiului”). Celelalte fotografii și ilustrații ale revistei, pe lângă cele de arhivă, provin de la/din colecția familiei Haszmann, Biblioteca Electronică Maghiară, Fortepan/Pálfi Balázs, pagina revistei teatrale Játéktér, Bíró István, Arhiva Digitală Națională Maghiară, pagina Maszol, Wikipedia, László Miklós, pagina ziarului Szabadság, respectiv Muzeul Haáz Rezső din Odorheiu-Secuiesc.
