Editorialul din luna iunie, intitulat „Tovább, tovább...” („Mai departe, mai departe...”) este semnat de către jurnalistul clujean Rostás-Péter István. Autorul prezintă pe scurt obiceiurile formate în special în zona Transilvaniei cu ocazia absolvirii sau a ”ultimului clopoțel”, subliniind faptul că modul sărbătoririi acestui eveniment s-a schimbat mult de-a lungul deceniilor. Mulți consideră că astăzi acest episod important în viața fiecărui elev sau student a căpătat un caracter mai ”comercial”, în unele cazuri punând accentul mai mult pe circumstanțele kitschoase, rochii și cadouri, decât pe adevărata semnificație a ajungerii la majorat. Autorul consideră că această abordare este oarecum exagerată, cu toate acestea însă cadourile simbolice și măreția elegantă a ajungerii la un fel de prag al vieții s-a pierdut de-a lungul anilor.
În cadrul rubricii „Művelődés 70” republicăm articolul profesorului, lingvistului și etnografului Konsza Samu din Bățanii Mari despre un obicei de primăvară aflat pe cale de dispariție: împușcatul cocoșilor. Acest ritual are rolul de a marca noul an agricol, și astfel este recunoscut ca obicei practicat de regulă cu ocazia sărbătorilor de Paști. Articolul, publicat original în numărul din luna mai al anului 1968, menționează că împușcatul cocoșilor se practica doar sporadic și pe acea vreme, ceea ce înseamnă că în zilele noastre s-ar putea să fi dispărut în totalitate.
În cadrul rubricii „Közösség” („Comunitate”) Egyed Emese, profesor și istoric literar din Cluj-Napoca, semnează o laudatio în onoarea istoricului literar Dávid Gyula cu ocazia acordării titlului de Professor honoris causa al Facultății de Litere din cadrul Universității Babeș-Bolyai. Lăudătorul scoate în evidență meritele acestuia, accentuând faptul că nimeni și nimic, nici schimbările politice nu l-au determinat să renunțe la activitatea sa de a găsi și prezenta publicului larg corelațiile identificate în mediul literaturii.
În cadrul aceleași rubrici istoricul literar Dávid Gyula ”răspunde” la cele rostite anterior, explicând ce înseamnă noțiunea de ”profesor” în interpretarea sa, și mulțumind pentru titlul primit. În legătură cu activitatea sa Dávid Gyula afirmă: „De multe ori am simțit că sunt mai util dacă ajut în publicarea unui manuscript care mă interesează, decât să înmulțesc eu însumi numărul acestora.”
În cadrul rubricii „Enciklopédia” („Enciclopedia”) istoricul Fazakas László din Cluj-Napoca semnează un articol despre site-ul „Erdélyi Krónika” („Cronica Transilvaniei”), primul site de istorie din zonă, care și-a început activitatea în luna ianuarie a anului precedent. Scopul articolului este de a prezenta în detalii structura și legăturile de parteneriat ale acestuia, punând accentul pe importanța și eficacitatea educației digitale.
În cadrul rubricii „Emlék-lapok” („File de memorie”), în articolul său intitulat „A dévai vár 1848-49-ben” („Cetatea Deva în 1848-49”), istoricul militar Süli Attila din Budapesta semnează o cronică a istoriei cetății Deva de la începuturi până în anii revoluției de la mijlocul secolului al 19-lea.
În cadrul rubricii „Könyvesház” („Casa cu cărţi”) Németh Júlia, istoric de artă și jurnalist pensionar din Cluj-Napoca semnează articolul intitulat „Igaz emberek, igaz ügyek szolgálatában” („Oameni adevărați în slujba unor cazuri juste”), o recenzie a corespondenței dintre Kós Károly și Papp Aurél, publicată în numărul 2017/92 al revistei Enigma. Schimbul de scrisori al celor doi artiști cuprinde anii dintre 1922 și 1939, respectiv 1943 și 1960, fiecare dintre scrisori fiind un document descriptiv valoros al erei respective. Corespondența a ajuns la suprafață din moștenirea lăsată de Papp Aurél, și a fost prelucrată și editată de către istoricul de artă Sümegi György.
În cadrul aceleași rubrici publicăm recenzia cărții intitulate „A tordaszentlászlói amatőr színjátszás története” („Istoria teatrului amator din Săvădisla”), un volum redactat de Laczi Enikő. Recenzia este semnată de etnograful și inginerul horticultor Nagy Zsolt din Târgu-Mureș, și se axează atât pe accentuarea valorii istorice și artistice a acestei mișcări din comuna clujeană, cât și pe sublinierea exigenței cu care a fost redactată această monografie.
În cadrul rubricii „Szabadidő” („Timp liber”) profesorul universitar Farkas György din Cluj-Napoca semnează un articol despre tehnicile fotografierii în contralumină, precum și despre efectele artistice și dramatice ale acestora.
Coperta din faţă a revistei este ilustrată cu fotografia lui Farkas György, intitulată „Turistajelző” („Marcaj turistic”). Pe coperta din spate apare o altă fotografie realizată de Farkas György, intitulată „Hajnal a vízparton” („Zori de zi la malul apei”). Celelalte fotografii și ilustrații ale revistei, pe lângă cele de arhivă, au fost realizate de Rohonyi D. Iván, Ádám Gyula și Farkas György.
