„Aș fi foarte fericit dacă și după o sută de ani am putea privi înainte. Dacă am putea trage o linie și nu am mai privi mereu înapoi, ci înainte, pentru că eternul privit înapoi cauzează dureri de gât” – punctează în editorialul său Balla Sándor, referitor la centenarul semnării Tratatului de la Trianon, reflectând totodată și asupra gestului reconciliant al premierului slovac Igor Matovic, de a invita o sută de personalități marcante maghiare, inclusiv din domeniul științei și al culturii din Slovacia, cu scopul de a închega o perspectivă progresistă a întregii societăți din Slovacia.
În cadrul rubricii „Enciklopédia” („Enciclopedia”), profesorul universitar, etnograf, Andrásfalvy Bertalan, din Pécs, relatează, din perspectivă etnografică și socială, întregul proces multisecular, ce a dus la situația în care se găsea societatea maghiară, în momentul semnării Tratatului de la Trianon. În cadrul aceleiași rubrici, profesorul universitar Ábrám Zoltán, din Târgu Mureș, semnează un reportaj despre cea mai estică localitate, de dincolo de Nistru, Csöbörcsök/Cioburciu, unde mai trăiau odinioară ceangăi.
Pe paginile rubricii „Emlék-lapok” („File de memorie”), inginerul clujean Nagy Béla semnează un amplu articol despre fostul poet clujean, Reményik Sándor și originile sale din Dobsina, Slovacia. În aceeași rubrică profesorul universitar din Kaposvár, Fülöp László semnează un articol interesant despre regulamentul meșteșugarilor lăcătuși din Odorheiu Secuiesc, din anul 1613.
În cadrul rubricii „Könyvesház” („Casa cu cărți”), Deák Gabriella Mónika, studentă la UBB Cluj, sub titlul „Könyv 1989-ről” („Carte despre 1989”), semnează o recenzie a volumului de însemnări ale profesorului clujean Krajnik-Nagy Károly, volum intitulat sugestiv „Anno domino 1989”, conținând observațiile autorului, legate de evenimentele anului 1989, din Europa și, implicit, România.
În rubrica „Tudomány” („Știință”), dr. Vallasek Aletta, medic originar din Cluj, relatează experiențele sale de medic de la un sanatoriu din Germania, unde a avut ocazia de a ajuta la vindecarea mai multor persoane infectate cu virusul Covid-19.
Pe paginile rubricii „Hétköznapi hőseink” („Eroi de toate zilele”), elevele Miklósi Amália, Hideg Eleonóra și Sükösd Rebeka, de la Liceul „Kemény Janos” din Gherla, sub îndrumarea profesorului Riti József Attila, semnează un reportaj-portret despre regretatul profesor de biologie Lapohos András, cel care a organizat multe excursii și expoziții, și care în decursul carierei sale, de peste 45 de ani, a creat în satul său natal, Fizeșu Gherlii un mic muzeu de botanică, fiind totodată, împreună cu elevii săi, creator al unui mic parc denumit „Pro Natura”.
Fotografiile și ilustrațiile revistei au fost executate de către Ábrám Zoltán, Antonio de Pugas, Bali János György, Essig József, Horváth László, Kelly Sikema, Omar Gonzales, Szabó Tamás, site-ul Transindex, câteva provenind din colecția fraților Joánovics, din Cluj, a muzeului din Zemplán, a Muzeului „Thúry György”, precum și din colecția familiei Lapohos, din Fizeșu Gherlii.
