"Dacă ne uităm la ardelenii care au plecat în Suedia în anii 1980, ei reprezintă o insulă ancorată în timp și spațiu, pentru că au format pentru mult timp coloana vertebrală a populației maghiare din acea zonă, iar aici vorbim de un grup etnic ai cărui membri își pot cultiva identitatea maghiară într-un cadru instituțional. Maghiarii care și-au găsit traiul în societățile dezvoltate au încercat să stabilească legături cu ceilalți conaționali aproape peste tot" – consemnează printre altele Rostás-Péter Emese, redactorul revistei Művelődés, în editorialul din luna iunie. Editorialul este inspirat din textul semnat de profesoara Serdült Benke Éva, publicat în două părți, în cadrul rubricii „Enciklopédia” / „Enciclopedie”, text care rezumă viața medicului Szilágyi András, originar din Mediaș, emigrat în Germania, în anii 1980.
În cadrul rubricii ”Művelődés 75” continuăm publicarea unor articole atemporale din trecut, de data aceasta fiind vorba de un articol interesant, semnat de către istoricul local Bíró Donát, din Reghin, despre plutăritul din Valea Gurghiului și de pe râul Mureș. În cadrul aceleiași rubrici publicăm și un articol semnat de Erdőközi Zoltán, din Lelei, care oferă detalii interesante despre construcția castelului Wesselényi din Hodod.
În rubrica „Kérdező” / „Interviu”, Horváth Csaba, doctorand din Cluj-Napoca, publică un interviu cu T. Huszti Zoltán, preot romano-catolic care folosește în mod creativ internetul, iar în rubrica „Színpad” / „Scenă”, Berényi Kornélia din Komarno (Slovacia) își amintește de violonistul de renume mondial Reményi Ede.
În cadrul rubricii „Könyvesház” / „Casa cu cărți”, Kerekes Eszter, studentă din Cluj-Napoca, semnează recenzia unei cărți despre istoria familiei orădene Weiszlovits/Vaiszlovich, carte semnată de Kulcsár Beáta și publicată în anul 2022, intitulată „Adónyomorítás miatt zárva” / „Închis din cauza represiunii fiscale”. Tot pe tema cărților se axează și articolul lui Rostás-Péter Emese din rubrica „Közösség” / „Comunitate”, evocând evenimentul numit ”Zilele Cărții”, desfășurat la Cluj-Napoca între anii 1941 și 1944.
Ultimul articol al acestui număr este cel mai recent reportaj din seria intitulată „Hétköznapi hőseink” / „Eroi de toate zilele”, în care Bereczki Xénia, Bartók Izabella și Jakab Izabella Júlia descrie activitatea preotului Mihály István din Tritenii-Colonie, și a soției sale, Mihály Zsuzsánna, care au contribuit semnificativ la construirea bisericii din sat, în anii 1990.
Pe coperta din față apare o fotografie a ansamblului castelului Wesselényi din Jibou, realizată de Demeter Zsuzsanna, fotoreporterul revistei Művelődés. În acest număr am folosit fotografii ale autorilor și din colecțiile lor personale, precum și fotografii din colecții disponibile pe internet pentru utilizare liberă.