"Oricine urmărește revista în spațiul cibernetic, a putut observa că atât pe site, cât și pe pagina de Facebook a revistei Művelődés există întotdeauna știri sau scurte prezentări ale evenimentelor culturale recente, redactate cu profesionalism. Prin urmare, mă bucur să văd că în ultimele douăsprezece luni Művelődés a continuat să fie o revistă culturală care a prezentat viața noastră culturală în toată diversitatea ei și cu un scop bine definit. Așa că ochii mei sunt pe voi, dar inima mea este cu voi" – scrie Dáné Tibor Kálmán, fost redactor-șef, în editorialul din luna iulie al revistei.
În cadrul rubricii ”Enciklopédia”/”Enciclopedie” Szabó József evocă două ceremonii dedicate comemorării lui Petőfi Sándor la Albești: comemorarea în 1999 a bătăliei de la Albești și a 150 de ani de la moartea poetului, precum și ceremonia din 2005 care a marcat restaurarea monumentului acestuia, care a fost inaugurat în 1969 și apoi deteriorat în mod repetat în anii care au urmat după revoluție.
În rubrica ”Emlék-lapok”/"File de memorie" Fülöp László, fost profesor universitar, prezintă familia Sükösd din localitatea mureșeană Tirimia. Membrii acestei familii nobile transilvănene, care a deținut cândva mari proprietăți, au fost oameni faimoși, care au servit cu credință principi și regi – dar au fost uitați de posteritate. ”Este o observație generală și corectă a genealogiștilor că, dacă o familie nobilă se stinge pe linie masculină, istoria ei va dispărea mai devreme sau mai târziu în obscuritate, iar trecutul ei va fi aproape uitat. Au rămas doar fragmente ale strămoșilor, nu putem lega numele lor cu date exacte și nici nu putem stabili relațiile lor de familie în ordine generațională" - se arată în articolul lui Fülöp László.
În rubrica ”Könyvesház”/”Casa cu cărți” studenta Kajcsa Kriszta prezintă jurnalul de pelerinaj al celebrului explorator, africanist și fotograf maghiar, contele Teleki Sámuel, în timp ce Benkő Levente publică o recenzie a cărții lui M. Lezsák Gabriella, apărută anul trecut și intitulată Régészeti iskola a kincses városban (1940–1944). László Gyula kolozsvári évei / Școala de arheologie în ”orașul comorilor” (1940-1944). Anii petrecuți în Cluj ai arheologului László Gyula.
În cadrul seriei de evenimente dedicate Zilei Culturii Maghiare, la Muzeul Haáz Rezső din Odorheiu Secuiesc a fost vernisată o expoziție din operele pictorului Maszelka János, o selecție de materiale realizată de istoricul de artă Vécsi Nagy Zoltán. P. Buzogány Árpád, organizator de evenimente culturale, a stat de vorbă cu istoricul de artă Lőrincz Ildikó despre circumstanțele organizării expoziției, despre munca artistului și despre lumea vizuală a acestuia; articolul care prezintă toate aceste detalii poate fi citit în rubrica ”Galéria”/”Galerie”.
În rubrica ”Vadrózsák”/”Flori de măceș” Szász Rozália relatează povestea vieții lui Szabó Sári, precupeață din Cluj. Ultimul articol din acest număr apare în cadrul rubricii ”Hétköznapi hőseink” / ”Eroi de toate zilele”: Fazakas-Kis-Ferkő Anita, Fazakas-Nagy-Jancsi Klára Katalin, Mezei Jázmin Bianka și Varga-Mihály Adrienn aduc un omagiu vieții și activității preotului reformat Jánosi Lóránt Sándor, decedat în urmă cu zece ani, care a slujit în satul clujean Inucu.
Pe coperta din față a revistei apare o fotografie a Muzeului Depresiunii Baraolt, iar pe cea din spate un tablou realizat de Maszelka János. Celelalte fotografii și ilustrații ale acestui număr au fost realizate de Czina Tivadar, Elekes Andor, Greguss János, Orbán Balázs, Maszelka János și Nico Versteeg, respectiv provin din arhive publice și din colecțiile personale ale autorilor.
