În numărul din ianuarie poeta și scriitoarea transilvăneană, László Noémi semnează editorialul intitulat „Valami a magyarságról” („Ceva despre maghiarime”). Autoarea așterne câteva gânduri legate de „Ziua culturii maghiare”, zi sărbătorită, după 1989, la data de 22 ianuarie a fiecărui an, ziua în care, în anul 1823, celebrul poet Ferenc Kölcsey a terminat poema sa intitulată „Hymnus”, devenit ulterior imnul naţional al tuturor maghiarilor.
În reportajul său, intitulat „Horvátországi magyaroknál jártunk” („În vizită la maghiarii din Croația”), Széman Rózsa, animatoare culturală din Șimleul Silvaniei, relatează despre vizita delegației Societății Maghiare de Cultură din Transilvania, în Croația, vizită care a oferit delegației ardelene ocazia să cunoască viața minorității maghiare de acolo și să poarte o serie de discuții cu reprezentanții instituțiilor de cultură din Croația. În cadrul rubricii „Közösség” („Comunitate”), în articolul său intitulat „Népművelés vagy közművelődés?” („Cultura maselor sau sociologia culturii?”), cercetătorul cultural budapestan Maróti Andor tratează problematica accesului publicului larg diferitele evenimente culturale.
În cadrul rubricii „Színpad” („Scenă”) Palocsay Kisó Kata, asistent universitar din Cluj, continuă serialul său, intitulat „Bábszínház az egész világ” („Lumea întreagă e un teatru de păpuşi”), ajuns la nr. 10. În cadrul aceleiași rubrici jurnalista clujeană Kerekes Edit relatează în articolul intitulat „A dzsungel könyve az Apáczai vegyeskarával” („Cartea junglei cu corul mixt al Liceului Apáczai”), relatează munca imensă depusă și împrejurările prin care elevii și profesorii Liceului Teoretic „Apáczai Csere János”, din Cluj, au pus pe scenă celebra povestire a lui Rudyard Kipling, „Cartea junglei”, piesă prezentată de elevii clujeni cu un succes răsunător.
În cadrul rubricii „Nyitott szemmel” („La taifas”) actorul clujean Laczkó Vass Róbert semnează un nou episod din serialul său de convorbiri, organizate în cadrul seratelor de la Casa Memorială „Györkös Mányi Albert”, din Cluj. În acest episod, intitulat „Doktor Fehér Ember” („Doctor Om Alb”) actorul clujean stă de vorbă cu doamna doctor Turóczi Ildikó, medic de familie din Târgu Secuiesc, care-și împărtășește experienţa sa din cadrul mai multor programe, inclusiv de fondări de spitale, la care a luat parte, în Camerun.
În cadrul rubricii „Enciklopédia” („Enciclopedia”) profesorul Józsa Miklós, din Aiud, semnează un interesant material despre profesorii și elevii Colegiului „Bethlen”, din Aiud, căzuți pe câmpurile de luptă ale Primului Război Mondial. În cadrul aceleiași rubrici cercetătorul budapestan Sas Péter publică câteva scrisori adresate Cercului Muzical din Cluj, din anii 1860, semnate de către celebrul profesor și polihistor ardelean Brassai Sámuel (1797? –1897) și nu mai puțin reputatul farmacist clujean Hintz György (1840–1890).
În cadrul rubricii „Vadrózsák” („Flori de măceş”) folcloristul clujean Gergely Zoltán publică câteva texte și partituri de cântece populare maghiare, din repertoriul lui Hideg (Lakatos) Anna, din Fizeșu Gherlii. În cadrul aceleiași rubrici profesorul universitar și folcloristul clujean Pozsony Ferenc îl salută pe renumitul folclorist-muzicolog transilvănean Almási István, cercetător al Institutului de Folclor, din cadrul Academiei Române Filiala Cluj, între anii 1957 și 2004, cu ocazia împlinirii onorabilei vârste de 80 de ani.
Coperta din faţă a revistei este ilustrată cu un instantaneu din piesa „Cartea junglei”, de Rudyard Kipling, avându-i ca protagoniști pe elevii Liceului Teoretic „Apáczai Csere János” din Cluj. Fotografia a fost realizată de către fotograful clujean Nagy Loránd. Pe coperta din spate se poate vedea o fotografie cu câțiva participanți ai tradiționalului Carnaval de la Belin (Covasna), instantaneu realizat de către Demeter Zoltán. Celelalte fotografii și ilustrații ale revistei au fost realizate de către Széman Rózsa, Ács Zsolt, Sipos László, Hatházi András, Nagy Loránd, Kerekes Edit și Turóczi Ildikó.
