Editorialul din luna mai este semnat de către redactorul șef, Dáné Tibor Kálmán. Articolul său intitulat „Új év, új remények” („Nou an, noi speranțe”) este un fel de raport al redacției revistei despre anul precedent, din care nu lipsește nici menționarea noutăților, nici mulțumirile pentru instituțiile și toți cei care au contribuit la apariția celor 12 numere. În același timp, Dáné Tibor Kálmán prezintă și planurile pentru viitor, și îi urează tuturor cititorilor un an nou fericit petrecut împreună cu revista Művelődés.
În cadrul rubricii „Közösség” („Comunitate”), în articolul său intitulat „Művelődés az információs társadalomban” („Cultura în societatea informatică”), cercetătorul cultural și lectorul universitar din Budapesta, Maróti Andor creionează câteva gânduri legate de trăsăturile caracteristice ale noii ere în care trăim, în care dezvoltarea tehnică extrem de rapidă transformă radical metodele de muncă, relațiile interpersonale, precum și posibilitățile de informare.
În cadrul aceeași rubrici ziarista și redactoarea Sevecsek Renáta publică un articol cu o notă foarte personală despre viața sa din Cluj-Napoca. Originară din Budapesta, ea a ajuns în orașul din inima Ardealului prin programul Erasmus, și ceea ce i-a oferit acest mediu a determinat-o repede să se întoarcă și să-și construiască viața la Cluj. După cum spune prezentatoarea și redactoarea de la Paprika Rádió: „... în sfârșit am reușit să formulez una dintre marele diferențe între societatea din Ungaria și cea din Ardeal. Sistemul de valori este foarte diferită, și se pare că cel de aici seamănă foarte mult cu valorile mele personale.”
În cadrul rubricii „Nyitott szemmel” („La taifas”) actorul clujean Róbert Laczkó Vass continuă serialul său de convorbiri, organizate în cadrul serilor de la Casa Memorială „Györkös Mányi Albert”, cu invitatul său, doctorul Ábrám Zoltán, profesor la Institutul de Medicină și Farmacie, din Târgu Mureș. Textul redactat al acestei convorbiri este intitulat „Mélyélesség” („Focusare”, partea a treia), în care realizatorul serilor şi interlocutorul său ne călăuzesc prin locuri și țări precum Japonia și Israel.
În cadrul rubricii „Enciklopédia” („Enciclopedie”) elevele de liceu clujene, Simon Brigitta și Koszorús Anita, semnează un interesant articol retrospectiv despre arhitectul Moll Elemér și Școala Superioară Reformată de Fete din Cluj-Napoca.
În cadrul rubricii „Könyvesház” („Casa cu cărţi”) istoricul clujean Lakatos Artur semnează recenzia cărții intitulate „Temesvár. A romániai magyar forradalom kitörésének valódi története” („Timișoara. Adevărata poveste a izbucnirii revoluției maghiare din România”) de Szőczi Árpád.
În cadrul rubricii intitulate „Emlék-lapok” („File de memorie”) istoricul literar și profesorul universitar pensionar Gaal György din Cluj-Napoca semnează un articol despre istoria evreilor din Oradea. Articolul este defapt o recenzie mai amplă și mai detaliată a cărții intitulate „Az úri város zsidó lakosai. A nagyváradi zsidóság története” („Localnicii evrei ai orașului nobili. Istoria evreilor din Oradea”) de Lőwy Dániel.
În cadrul aceeași rubrici profesorul sătmărean Fazekas Lóránd semnează articolul intitulat „A Balajthy-fiúk a katonahősök emlékoszlopán” („Frații Balajthy pe coloana memorială a eroilor soldați”).
În cadrul rubricii „Vadrózsák” („Flori de măceş”) sculptorul și directorul Muzeului Național Secuiesc din Sfântu-Gheroghe, Vargha Mihály semnează un articol despre arta tradițională a familiei Sütő din Vârghiș.
În cadrul rubricii „Szabadidő” („Timp liber”) profesorul universitar pensionar Farkas György din Cluj-Napoca creionează câteva gânduri despre fotografia de natură.
Coperta din faţă a revistei este ilustrată cu o fotografie realizată de Sütő István despre interiorul unei case țărănești. Pe coperta din spate apare o fotografie realizată de Farkas György. Celelalte fotografii și ilustrații ale revistei au fost realizate de către M. Makkai Piroska, Józsa Levente, Ábrám Zoltán, Sütő Olga Borbála și Farkas György.
