În editorialul său din luna ianuarie intitulat „Napsugár-köszöntő” („Urări de bine revistei Napsugár”) redactorul șef, Dáné Tibor Kálmán prezintă pe scurt cei 60 de ani de apariție a celei mai renumite reviste pentru copii din Ardeal. Autorul menționează cele mai importante momente din istoria revistei din propria sa perspectivă, dând astfel o notă mai personală scrierii sale.
În cadrul rubricii „Közösség” („Comunitate”), în articolul său intitulat „A Napsugár olyan mint a napsugár” („Napsugár este ca raza de soare”), profesorul universitar Fóris-Ferenczi Rita din Cluj-Napoca continuă într-un fel comemorarea celor 60 de ani de funcționare a revistei „Napsugár”. Autoarea pune accentul pe rolul acesteia în dezvoltarea comunitară, adăugând câteva idei despre greutățile muncii editoriale de-a lungul anilor, precum și rezultatele propriei cercetări efectuate despre valoarea pe care această revistă o reprezintă atât în cadrul elevilor de astăzi, cât și în cazul studenților care au crescut citind revista „Napsugár”.
În cadrul aceeași rubrici esteticianul de muzică Angi István din Cluj-Napoca semnează un articol de comemorare despre profesorul și pedagogul de muzică Guttmann Mihály, care prin reînființarea Uniunii Formațiunilor Muzicale Maghiare din România după o pauză de 50 de ani a devenit unul dintre cei mai proeminenți personalități ai mișcării corale maghiare din Transilvania.
În cadrul rubricii „Kibeszélő” („La taifas”) medicul și profesorul universitar din Târgu-Mureș, Ábrám Zoltán semnează un interviu cu medicul, farmacologul și profesorul universitar Vízi E. Szilveszter cu ocazia împlinirii a 80 de ani. Tema discuției este cercetarea creierului uman și rolul oamenilor de știință maghiari în cercetările de specialitate din întreaga lume.
În cadrul rubricii intitulate „Emlék-lapok” („File de memorie”) istoricul de sport din Cluj-Napoca Killyéni András semnează un articol retrospectiv despre epoca de glorie a patinajului clujean. Autorul relatează istoria acestui sport practicat atât de profesioniști, cât și de cetățenii amatori începând cu primul eveniment organizat în decembrie 1871 și înființarea primei asociații de acest fel în 1872 până la prezentațiile campionilor mondiali pe gheața lacului din parcul central în 1912, remarcând astfel că înaintea primului Râzboi Mondial Clujul era un centru important al patinajului, echivalent cu Budapesta.
În cadrul rubricii „Enciklopédia” („Enciclopedie”), în articolul său intitulat „Dobsinától Kolozsvárig” („De la Dobsina până la Cluj-Napoca”) inginerul clujean Nagy Béla prezintă câteva gânduri despre unul dintre cei mai mari poeți maghiari ardeleni, Reményik Sándor, și despre familia acestuia.
În cadrul aceeași rubrici istoricul Merényi-Metzger Gábor din Budapesta semnează un articol despre copii nelegitimi ai „corăbierului inundației”, cum a fost numit baronul și politicianul Wesselényi Miklós după inundația de la Pesta din 1838.
În cadrul rubricii „Galéria” („Galerie”), istoricul de artă Banner Zoltán de la Békéscsaba în articolul său intitulat „Bodosi Dániel küldetése” („Misiunea lui Bodosi Dániel”) creionează câteva gânduri despre renumitul pictor din Secuime și opera acestuia.
În cadrul rubricii „Könyvesház” („Casa cu cărţi”) cercetătorul de muzică populară din Cluj-Napoca, Almási István semnează recenzia cărții intitulate „Szép magyar ének” („Cântec maghiar frumos”) de Béres József.
În cadrul aceeași rubrici istoricul clujean Lakatos Artur semnează o recenzie a cărții intitulate „Diktatúra 2.0 – A 21. századi zsarnokok természetrajza” („Dictatura 2.0 – În culisele lupei mondiale pentru democrație”) de jurnalistul William J. Dobson.
Coperta din faţă a revistei este ilustrată cu o fotografie realizată la sfârșitul secolului al 19-lea despre patinatorii parcului central din Cluj-Napoca. Pe coperta din spate apare coperta primului număr al revistei „Napsugár” din 1957. Celelalte fotografii și ilustrații ale revistei au fost realizate de către Nagy Barna și Farkas György.
