În numărul din luna februarie, în editorialul intitulat „Könyv és gyertya” („Carte și lumânare”) redactorul Benkő Levente evocă prin aceste două simboluri ai cunoașterii evenimentele de după Revoluția din decembrie 1989, când aproape o sută de mii de membrii ai comunității maghiare au participat la un marș al tăcerii cu cărți și lumânări, cerând reorganizarea rețelei de școli cu predare în limba maghiară și dreptul de a folosi liber limba maternă. Pornind de la această idee autorul accentuează importanța acestor întâmplări, prin care etnicii maghiari într-un fel și-au regăsit propria moștenire culturală, și chiar dacă în cei treizeci de ani, care au trecut de atunci, metodele de informare și de obținere a cunoștințelor s-au dezvoltat într-o măsură de neimaginat mai devreme, aceste două obiecte și-au întărit statutul etern. Deoarece instrumentele electronice se pot strica, telefoanele mobile și laptopurile se pot descărca, sateliții care transmit informațiile în spațiu se pot defecta și pot ceda, dar cartea eternă născută în galaxia Gutenberg va rămâne și ne va deservi întotdeauna în același fel.
Pe paginile rubricii „Enciklopédia” („Enciclopedie”) publicăm două articole: unul semnat de inginerul clujean Nagy Béla despre memoria lui Nagy Gábor, legendarul patron de restaurante din Cluj, care prin viața sa ne dă un exemplu extraordinar de carieră personală (ajungând de la ospătar la proprietar de hotel și terenuri) și muncă în beneficiul comunității. Cel de al doilea articol este prima parte a unei lucrări mai ample scrise de fosta profesoară de limbă maghiară Buksa Éva-Mária din Târgu-Mureș despre viața și actualitatea scriitorului Mikes Kelemen, decedat în urmă cu 260 de ani.
În cadrul rubricii „Emlék-lapok” („File de memorie”) Fülöp László, profesor universitar pensionar din Kaposvár, Ungaria, semnează articolul intitulat „Erdélyi diákok a bázeli egyetemen” („Studenți ardeleni la universitatea din Basel”), prin care autorul ne oferă o privire generală asupra acestei tendințe practicate de-a lungul mai multor secole de către părinții mai înstăriți din Ardeal, de a-și trimite fii să studieze la cea mai veche universitate din Elveția.
În rubrica „Könyvesház” („Casa cu cărți”) istoricul T. Szabó Csaba din Sibiu publică câteva note la o nouă biografie a lui Marc Aureliu, o lucrare amplă scrisă de către istoricul german și profesor al Freien Universität din Berlin, Alexander Demandt.
Pe paginile rubricii „Színpad” („Scenă”) actrița Zorkóczy Zenóbia din Covasna publică un interviu realizat cu Meister Éva, actriță liber profesionistă, care de peste 30 de ani deservește publicul maghiar din Bazinul Carpatin cu spectacolele sale.
În cadrul rubricii „Hétköznapi hőseink” („Eroi de toate zilele”) elevii Dandé Brigitta, Kovács Barbara, Mazilu Denisa și Nagy Gréta din Otomani, județul Bihor, semnează un portret al lui Szabó István, profesor și istoric pasionat de istoria locală a comunei.
Fotografiile și ilustrațiile revistei sunt semnate de către Derzsi Elekes Andor, Nagy Béla, Liezen-Mayer Sándor și T. Szabó Csaba. Cele de arhivă au fost puse la dispoziția revistei de către Konczwald Zsuzsanna și Arhiva Digitală Națională Maghiară.
