În editorialul său, intitulat „Formát bontva: a kulturális sokszínűségről” („Despre multiculturalism – altfel”), redactorul Benkő Levente așterne câteva gânduri legate de prezența evidentă și reală a multiculturalității în cadrul Zilelor Culturale Maghiare din Cluj. Printre altele autorul consemnează: cea de-a 17-a ediție a Festivalului Internațional de Dans Popular din Bazinul Carpatin „Szent István”, organizat an de an de către Fundația Heltai, din Cluj, și care în anul 2015 a reunit ansambluri de dans din Polonia, Germania, Letonia, Belarus, Rusia, Ucraina, Slovacia, Ungaria, Serbia, Croația și România, a demonstrat încă o dată frumusețea multiculturalismului real. Mai mult decât atât, cu ocazia deschiderii Zilelor Culturale Maghiare din Cluj, Ansamblul Popular Maghiar de Stat, din Ungaria a prezentat pe scena Operei Maghiare din Cluj, cu un succes răsunător, o rarisimă antologie de dansuri populare ale tuturor popoarelor conlocuitoare din Ucraina. „Am putut savura cele mai autentice și cele mai minunate dansuri ale românilor, maghiarilor, evreilor, ucrainenilor, rutenilor, țiganilor din Ucraina. Și am aflat, că în urmă cu câtva timp, cu ocazia unui turneu al trupei, efectuat prin orașele Ucrainei, s-au găsit bărbați ucraineni, care văzând minunăția de pe scenă, au făgăduit, că de acum încolo vor avea grijă, ca nimeni să nu mai batjocorească monumentul maghiarilor de la pasul Verecke. Se poate și așa” – consemnează autorul.
În cadrul rubricii „Közösség” („Comunitate”), redactorul șef Dáné Tibor Kálmán semnează un interviu realizat cu Fejes Ildikó, șef de birou al Asociației Romano-Catolice „KALOT”. În interviul intitulat „Keresztényibb és műveltebb társadalmat!” („Pentru o societate mai creștină și mai educată”) se subliniază esența Asociației „KALOT”, fondat în anul 1935, de către părintele iezuit, Kerkai Jenő. Astfel, scopul asociației este acela de a oferi tuturor posibilitatea de a se cultiva și a se pregăti în spirit creștin, pentru realizarea unei societăți mai înțelepte și mai deschise. În cadrul aceleiași rubrici, în materialul său intitulat „A nyitott kapuk intézménye: Csíki Székely Múzeum” („Instituția porților deschise: Muzeul Secuiesc din Ciuc”), directorul Gyarmati Zsolt prezintă instituția pe care o conduce. Din material putem afla amănunte despre colecțiile și exponatele muzeului, locațiile în care funcționează, ca de exemplu Castelul „Mikó” din Miercurea Ciuc și Casa Memorială „Nagy Imre” din Jigodin, precum și programele la care poate participa publicul larg, indiferent de vârstă. Tot în cadrul rubricii, jurnalistul Ambrus Attila prezintă centrul cultural al maghiarilor din Brașov, locație denumită „Reménység Háza” („Casa Speranței”). Acest centru cultural, inaugurat în anul 1993, funcționează în cadrul Bisericii Reformate din orașul de sub Tâmpa, și oferă posibilitatea de a organiza orice fel de activități culturale, ca de exemplu expoziții, lansări de carte, serate, colocvii și altele.
În cadrul rubricii „Nyitott szemmel” („La taifas”) actorul clujean Róbert Laczkó Vass continuă serialul său de convorbiri, organizat în cadrul seratelor de la Casa Memorială „Györkös Mányi Albert”, cu invitatul său, ghidul clujean Boros Lóránt. În acest număr putem citi partea a doua a convorbirii, prin care realizatorul serilor şi interlocutorul său ne călăuzesc prin Egipt. Textul redactat al acestei convorbiri este intitulat „Bahrtalo, fáraó!” („Bahrtalo faraoane!”).
În cadrul rubricii „Galéria” („Galeria”) Csog Szidónia, redactor radio la Cluj, semnează un interviu, realizat cu pictorița și poeta Burján Gál Enikő, originară din comuna Lăzarea (Harghita), stabilită în Cluj.
În cadrul rubricii „Enciklopédia” („Enciclopedia”) istoricul sportiv Killyéni András, din Cluj semnează un articol interesant, intitulat „Harc az egyenjogúságért – Nők a kormánykerék mögött” („Lupta pentru egalitate – Femei la volan”). Autorul prezintă succint lupta femeilor pentru egalitate, de la începutul secolului al XX-lea, precum și unele reprezentante ale sexului frumos, personalități marcante în inițiativa și domeniul lor de activitate, precum a fost actrița franceză Raymonde de Laroche (1882–1919), doctorița americancă Bessica Raiche (1875–1932), actrița maghiară Fedák Sári (1879–1955) sau Elena Caragiani-Stoenescu (1887–1929), prima româncă, care a pilotat un avion în anul 1912, și care a obținut brevetul de pilot, în anul 1914, în Franța.
În cadrul rubricii „Könyvesház” („Casa cu cărţi”) jurnalistul József Máriás, din Nyíregyháza, semnează o recenzie a monografiei comunei Foeni (Satu Mare), carte semnată de învățătorul Szolomájer József (1883–1929), apărută în anul 1926 și reeditată în anul 2015. În cadrul aceleiași rubrici profesorul băimărean Boczor József semnează în articol intitulat „A nagybányai Tersánszky Józsi Jenő könyvtár életéből” („Din viața bibliotecii băimărene »Tersánszky Józsi Jenő«”), articol în care autorul prezintă scurta istorie a acestei biblioteci maghiare.
În cadrul rubricii „Vadrózsák” („Flori de măceş”) folcloristul Vajda András, din Dumbrăvioara (Mureș) prezintă expoziția intitulată „Asszonysors, asszonyszerep újító múzeumi bemutatásban” („Soarta și rolul femeii într-o expoziție novatoare”), realizat în cadrul Muzeului „Haáz Rezső” din Odorheiu Secuiesc. Autorul descrie pe larg inițiativa prin care un grup de etnografi și muzeologi tineri au realizat această expoziție, care prezintă o versiune a sorții femeii în secolul 20, și care îmbină exponatele diverselor decenii ale secolului trecut cu tehnica modernă, creând astfel un soi de expoziție absolut novatoare. Totodată autorul prezintă o bogată bibliografie a tematicii.
Coperta din faţă a revistei este ilustrată cu o fotografie realizată la expoziția „Asszonysors, asszonyszerep újító múzeumi bemutatásban” („Soarta și rolul femeii într-o expoziție novatoare”), din cadrul Muzeului „Haáz Rezső” din Odorheiu Secuiesc. Pe coperta din spate se poate vedea frontispiciul Cetății „Mikó”, din Miercurea Ciuc, sediul Muzeului Secuiesc din Ciuc. Fotografiile și ilustrațiile acestui număr au mai fost executate de către Fejes Ildikó, Turcza Hunor, Csoboth Györgydeák Szabolcs, Nagy Gyöngyvér, Balogh Árpád, Boros Lóránt și Burján Gál Enikő.
