„Acest text este un text moral, tehnic, administrativ, diplomatic și, nu în ultimul rând, ideologic: scris cu unsprezece ani înaintea morții lui Ștefan, acesta este o mărturie a sentimentului de apartenență la urmași și la posteritate, a unei smerenii creștine care încurajează simțul proporțiilor și un mod procesual de a vedea lucrurile” – consemnează printre altele István Rostás-Péter István despre Învățăturile Sfântului Ștefan. În editorialul său din această lună, jurnalistul clujean reflectează asupra moștenirii fondatorului statului maghiar în contextul sărbătorilor din data de 20 august.
În cadrul rubricii „Művelődés 75” continuăm republicarea unor articole atemporale din trecut. De data aceasta, publicăm un studiu al lui Herepei János (1891-1970), renumit istoric cultural, arheolog și muzeolog clujean, care descrie clădirile și locuitorii străzii Farkas/Kogălniceanu din secolul al XIX-lea. Dánielisz Endre, istoric literar și profesor din Salonta, face lumină asupra unei laturi mai puțin cunoscute a lui Arany János: în tinerețe celebrul poet s-a ocupat și de educație populară.
În cadrul rubricii „Petőfi 200”, Csog Szidónia, jurnalistă din Cluj-Napoca, o intervievează pe scriitoarea Bánki Éva cu privire la romanul său recent publicat, intitulat „Petőfi-vírus”/ „Virusul Petőfi”.
În cadrul rubricii „Könyvesház” / „Casa cu cărți”, Balla Sándor, redactorul revistei noastre, publică o recenzie a cărții lui Cseke Péter, „Beckett Erdélybe jön – Páskándi Géza második alkotói korszaka” / „Beckett vine în Transilvania - a doua perioadă de creație a lui Páskándi Géza”, carte apărută la Editura Polis, iar în rubrica „Enciklopédia” / „Enciclopedie”, Riti József Attila, profesor din Gherla, evocă ceremonia de inaugurare, în anul 1881, a liniei de cale ferată de pe Valea Someșului.
În cadrul rubricii „Galéria” / „Galerie”, Suba László, artist plastic din Turda, relatează despre evenimentele din Noaptea Muzeelor din Turda, în timp ce Farkas György, chimist și profesor universitar pensionar clujean, analizează fotografiile lui Radovics János.
Ultimul articol al acestui număr este cel mai recent reportaj din seria intitulată „Hétköznapi hőseink” / „Eroi de toate zilele”, în care elevii brașoveni Bálint Csenge Klára, Hankó Zsombor și Kovács András Apor, sub îndrumarea profesorului Kovács Lehel István prezintă opera lui Kupcsay János, un renumit sculptor din Săcele, județul Brașov, creator al mai multor altare și iconostase ale bisericilor evanghelice, ortodoxe și romano catolice din județele Brașov și Covasna.
Pe coperta din față și cea din spate apare câte o fotografie realizată de Radovics János. În acest număr se pot vedea fotografii ale autorilor și din colecțiile lor personale, precum și fotografii din colecții disponibile pe internet pentru utilizare liberă.
