În numărul din aprilie jurnalista Patócs Júlia, din Salonta semnează editorialul intitulat „Arany-kötetet a kézbe!” („Citiți-l pe Arany!”). Autorul îl readuce în prim-plan pe celebrul poet Arany Janos, cu ocazia aniversării a 200 de ani de la nașterea acestei personalități remarcabile a poemei maghiare, fost secretar general al Academiei Maghiare, născut în orașul Salonta. „Sărbătorim cu inima plină de bucurii aici, la Salonta, unde în urmă cu 200 de ani, se năștea, într-o căsuță, copilul. Sărbătorim noi, toți iubitorii de poeme, pentru că cele mai frumoase versuri le-am primit de la Arany Janos. Își pleacă capul savanții de la Academia Maghiară, pentru că seriozitatea lui Arany a fost dătătoarea de rang etern acestei instituții” – notează Patócs Júlia.
În cadrul rubricii „Közösség” („Comunitate”) regizoarea clujeană Varga Ibolya își continuă cu partea a treia, ultima, articolul său intitulat „A mai gyermekirodalom és a bábjátszás újító kísérletei” („Literatura pentru copii și inovațiile teatrului de păpuși”). Autoarea își împărtășește experiențele și proiectele sale legate de literatura contemporană pentru copii și incursiunile acesteia de novare, de redefinire a teatrului de păpuși. În cadrul aceleiași rubrici doctorandul clujean Szász István Szilárd semnează articolul intitulat „Facebook-hatás – a szabadság illúziója?” („Efectul Facebook – iluzia libertății?), în care autorul tratează unele aspecte legate de această rețea de socializare deosebit de populară, atrăgând totodată atenția și asupra unor efecte negative, precum manipularea la scară largă sau folosirea datelor personale afișate în scopuri ilegale, chiar criminale.
În cadrul rubricii „Vadrózsák” („Flori de măcieș”) în articolul intitulat „Hímes hímesek” („Ouă de Paști”) Széman Rózsa, asistent medical și animator cultural din Șimleul Silvaniei, descrie un frumos obicei, cel al pictatului și ornamentării, în general al simbolisticii ouălor de paști. În cadrul aceleiași rubrici etnograful Barabás László, din Târgu Mureș, descrie obiceiul împodobirii porților fetelor din județul Mureș.
În cadrul rubricii „Enciklopédia” („Enciclopedia”) jurnalistul și istoricul Szekernyés János, din Timișoara, în articolul său intitulat „A 300 éves Oravicabánya 200 esztendős kőszínháza” („200 de ani de teatru în orașul Oravița”), prezintă istoria, de la începuturi până azi, a celui mai vechi teatru maghiar, cel din Oravița.
În cadrul rubricii „Könyvesház” („Casa cu cărţi”), publicăm un fragment, despre una din celebrele sale drumeții, descrise în cartea sa intitulată „Tündérszép tájakon” („Pe meleaguri pitorești”), de Xantus Janos jr. ( 1917–1982) naturalist și profesor transilvănean, cu ocazia aniversării a 100 de ani de la nașterea sa.
În cadrul rubricii „Szabadidő” („Timp liber”) Farkas György, profesor universitar și fotograf naturalist clujean, publică articolul intitulat „A digitális fényképezőgép és az objektív beszerzése” („Achiziționarea unui aparat foto digital”), articol în care înșiră câteva caracteristici esențiale ale aparatelor de fotografiat digitale, precum și unele aspecte legate de alegerea unui aparat și accesoriile sale, în funcție de obiectul și natura fotografierii.
Coperta din faţă a revistei este ilustrată cu o fotografie cu fete salontane, în port popular, instantaneu realizat de către Szenkó Melinda. Pe coperta din spate se vede o fotografie a lui Széman Rózsa, cu ouă pictate de Paști. Celelalte fotografii și ilustrații ale revistei, pe lângă cele de arhivă, au fost realizate de către Teatrul de Păpuși „Puck”, din Cluj, Könczey Elemér, Széman Rózsa, Barabás László și Farkas György.
