Editorialul numărului din luna septembrie este semnat de Júlia Németh, jurnalist şi istoric de artă, din Cluj. Autoarea salută iniţiativa Breslei „Barabás Miklós”, precum şi primii paşi concreţi pentru fondarea unui muzeu de artă la Sf. Gheorghe. „Văzând rezultatele de până acum, putem spune că suntem martorii clădirii a celei mai importante instituţii de artă din Transilvania, de la 1945 încoace. Se naşte un Muzeu” – conchide Júlia Németh.
În cadrul rubricii „Közösség” („Comunitate”), jurnalistul Sándor Balla, din Cluj trece în revistă cei 20 de ani de existenţă a Casei Memoriale „Györkös Mányi Albert”, din Cluj, instituţie cu un foarte bogat program al evenimentelor culturale, organizator a sute de astfel de programe. În cadrul aceleiaşi rubrici Krisztina Máthé profesoară de limba şi literatura maghiară, din Sf. Gheorghe, relatează pe larg experienţa personală şi a familiei sale, precum şi greutăţile întâmpinate în anii trecuţi de la 2006 încoace, perioadă în care preda în comuna Frumoasa (judeţul Bacău).
În cadrul rubricii „Színpad” („Scenă”) Kata Kisó Palocsay, asistent universitar din Cluj, continuă serialul său, ajuns la episodul al 6-lea, intitulat „Bábszínház az egész világ” („Lumea întreagă e un teatru de păpuşi”).
În cadrul rubricii „Nyitott szemmel” („La taifas”) actorul clujean Róbert Laczkó Vass continuă serialul său de convorbiri, organizat în cadrul seratelor de la Casa Memorială „Györkös Mányi Albert”. Invitaţii sunt alpiniştii clujeni Csaba Bánhegyesy şi fiica sa, Nóra Orsolya Bánhegyesy, care povestesc experienţa trăită în timpul drumeţiilor prin Munţii Himalaya.
În cadrul rubricii „Enciklopédia” („Enciclopedia”), cercetătorul şi profesorul universitar budapestan, Andor Maróti tratează subiectul „omul de masă – cultura de masă”. În cadrul aceleiaşi rubrici, jurnalistul timişorean János Szekernyés îl prezintă pe Károly Telbisz (1854–1914), considerat cel mai bun primar al Timişoarei din toate timpurile, datorită faptului că în mandatele sale a fondat şi a clădit mai multe instituţii, modernizând totodată radical infrastructura oraşului de pe Bega. Károly Telbisz a jucat un rol important în deschiderea Universităţii din Timişoara, convingând guvernul Ungariei de necesitatea fondării acestei instituţii de învăţământ superior, a treia din Ungaria acelei epoci. Pe Aleea Personalităţilor din Timişoara este amplasat şi bustul lui Károly Telbisz, opera sculptorului Laurenţiu Balca.
În cadrul rubricii „Galéria” („Galeria”), istoricul de artă Réka Deuten-Makkai, clujeancă stabilită în localitatea Viadin (Olanda) prezintă prima galerie de artă particulară din Cluj, realizată de familia sa, în locuinţa familiei.
În cadrul rubricii „Könyvesház” („Casa cu cărţi”), jurnalistul şi preotul reformat din Cluj, Botond Somogyi recenzează cartea intitulată „Muzeul din Fizeşu Gherlii”, semnată de András Lapohos.
În cadrul rubricii „Vadrózsák” („Flori de măceş”) profesoara Éva Fórika, din Medveş (judeţul Alba) publică câteva cântece milităreşti din perioada primului război mondial, păstrate de către Pista Lengyel.
Coperta din faţă a revistei este ilustrată cu o fotografie din incinta Casei Memoriale „Györkös Mányi Albert”, din Cluj, poză semnată de către fotograful Ferenc Molnár, din Cluj. Pe coperta din spate se poate vedea un instantaneu de la Zilele Castelului Bonţida, din vara anului 2014, fotografie realizată de fotoreporterul clujean Iván Rohonyi D.
