Editorialul numărului din luna octombrie este semnat de preotul reformat clujean István Péter. În materialul său, intitulat „A reformáció és a magyar kultúra” („Reforma şi cultura maghiară”), autorul tratează efectele reformei bisericii, „lansată” de către preotul Martin Luther, care, la data de 31 octombrie 1517, afişa pe poarta bisericii de la Wittenberg cele 95 de puncte-program, privitoare la necesitatea reformei bisericii. Efectele reformei s-au materializat în decursul secolelor ce au urmat, prin crearea mai multor şcoli, prin traducerea în limba maghiară şi tipărirea Bibliei şi a multor altor cărţi, toate acestea ducând la dezvoltarea culturii maghiare.
În cadrul rubricii „Közösség” („Comunitate”), studenta Csilla Tamás, din Cluj relatează împrejurările prin care o echipă de tineri clujeni, maghiari, români, muzicieni, cântăreţi profesionişti şi amatori au realizat şi pus pe scenă, în premieră la Cluj, opera rock „Jesus Christ Superstar”, de Andrew Lloyd Webber şi Tim Rice. Regizoarea spectacolului, care a avut un succes fulminant şi o audienţă de neînchipuit, Hajnal Jancsó, relatează unele aspecte legate de piesă şi de imensa muncă depusă de inimoasa trupă clujeană.
În cadrul rubricii „Színpad” („Scenă”) Kata Kisó Palocsay, asistent universitar din Cluj, continuă serialul său, intitulat „Bábszínház az egész világ” („Lumea întreagă e un teatru de păpuşi”).
În cadrul rubricii „Nyitott szemmel” („La taifas”) actorul clujean Róbert Laczkó Vass continuă serialul său de convorbiri, organizat în cadrul seratelor de la Casa Memorială „Györkös Mányi Albert”. Invitaţii sunt alpiniştii clujeni Csaba Bánhegyesy şi fiica sa, Nóra Orsolya Bánhegyesy, care povestesc experienţa trăită în timpul drumeţiilor prin Munţii Himalaya.
În cadrul rubricii „Enciklopédia” („Enciclopedia”), cercetătorul şi istoricul de sport András Killyéni, din Cluj relatează începuturile mişcării sportive, din secolul al 19-lea. Printre promotorii activităţii sportive din Cluj, materializată prin cercurile şi cluburile de scrimă, cicloturism, patinaj pe gheaţă s-au numărat personalităţi de marcă, precum Sándor Bölöni Farkas (1795–1842), contele Ádám Kendeffy (1795–1834), baronul Miklós Wesselényi jun. (1796–1850), Kelemen Óvári (1844–1925), Gyula Istvánffy (1860–1930), Sándor Hegedüs (1847–1906), Gaetano Biasini (1790–1847). În cadrul aceleiaşi rubrici, meteorologul salontan Attila Kósa-Kiss prezintă viaţa şi opera astronomului György Kulin (1905–1989).
În cadrul rubricii „Könyvesház” („Casa cu cărţi”), istoricul literar budapestan Miklós Csapody semnează recenzia cărţii bilingve „Bánffy Miklós pályaképe – Viaţa artistică a lui Miklós Bánffy” (1873–1950), volum apărut cu ocazia aniversării a 140 de ani de la naşterea celebrului om literar, scriitor, grafician, regizor de teatru, om politic şi fost ministru de externe al Ungariei.
În cadrul rubricii „Tudomány” („Ştiinţă”) cercetătorul şi geologul Boglárka Czellecz, din Miercurea Ciuc descrie multitudinea apelor minerale din Ţinutul Secuiesc, efectele lor de binefacere şi eforturile localnicilor de a reamenaja măcar o parte din aceste izvoare captate.
Coperta din faţă a revistei este ilustrată cu o fotografie de la unul din spectacolele studenţilor de la Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Teatru şi Televiziune, autorul fotografiei fiind actorul clujean András Hatházi. Pe coperta din spate se poate vedea monumentul revoluţiei anticomuniste maghiare din 1956, de la Cluj. Fotografia a fost realizată de către fotograful clujean Iván Rohonyi D.
