În numărul din februarie, profesorul clujean Zsolt Szabó semnează un articol, în care relatează despre expoziţiile şi lansările de cărţi, privitoare la ceangăii din Moldova. Profesorul universitar şi etnograf, Vilmos Tánczos semnează recenzia cărţii lui Mihai Perca, intitulată „Rădăcini. Despre maghiarii din Moldova (ceangăii)”, carte apărută în anul 2012, iar Ibolya Bereczki, etnograf din Szentendre (Ungaria) recenzează cartea intitulată Hétköznapok és ünnepnapok. A moldvai magyarok táplálkozásának etnográfiája. („Zile obişnuite, zile de sărbătoare. Etnografia culinară a maghiarilor din Moldova”), carte apărută în 2013, sub îngrijirea Asociaţiei Etnografice Kriza János, din Cluj şi semnată de către autoarea ei, Tinka Nyisztor. Beatrix Dobolyi, din Hunedoara semnează un articol în care prezintă cititorilor Casa Maghiarilor din Hunedoara, locaţie unde maghiarii din zonă îşi organizează evenimentele culturale. Profesorul de muzică clujean Pál Buzás rememorează amintirea muzicianului clujean Péter Vermesy (1939–1989). În cadrul rubricii „Galéria” („Galeria”) graficianul clujean Gábor Takács prezintă viaţa şi opera artistului clujean Tibor Cs. Erdős, articolul fiind ilustrat cu reproduceri din lucrările acestuia. În cadrul rubricii „Vadrózsák” („Flori de măceş”) etnograful clujean Csongor Könczei recenzează seria de cele 20 de CD-uri, cuprinzând muzică populară autentică transilvăneană, discuri realizate din imensa colecţie a etnografului Zoltán Kallós.
În cadrul rubricii „Enciklopédia” („Enciclopedia”) profesorul aiudean Botond Bakó semnează un articol despre celebrul profesor, jurist şi pedagog, Károly Szász (1798–1853), personalitate marcantă a epocii reformiste. În cadrul aceleiaşi rubrici, Levente Benkő, redactor al revistei „Művelődés”, semnează un material în care prezintă noi detalii despre istoria satului Viştea, mai exact despre noile descoperiri arheologice medievale găsite, cu prilejul săpăturilor din luna noiembrie-decembrie a anului 2013, precum şi despre lucrările fostului preot al acestui aşezământ, János. A. K. Tatai (1691?–1754). Istoricul de artă clujean Dávid Sipos semnează un articol prin care prezintă istoricul orgilor din bisericile reformate ardelene, iar György Antal Diószegi, istoric din Budapesta creionează câteva aspecte ale tradiţiei steagurilor maghiare.
