„Prin multitudinea ei lingvistică şi culturală, Europa este un continent deosebit. Trebuie să profităm nu numai de fondurile de dezvoltare, de cele destinate dezvoltării agriculturii spre exemplu, dar trebuie să profităm şi de oportunităţile prin care Europa ar putea cunoaşte valorile culturale maghiare, ardelene”. Iată câteva gânduri de-ale lui Csaba Sógor, deputat euro-parlamentar, care în editorialul său intitulat „Europa creativă – Transilvania creativă”, din numărul 8, cel din august al revistei lunare de cultură „Művelődés”, creionează câteva iniţiative şi programe prin care instituţiile din cadrul UE facilitează prezentarea şi cunoaşterea diversităţii etnoculturale europene.
Un exemplu pozitiv şi elocvent al acestei diversităţi este exemplificat în interviul acordat revistei de către András László Kósa, directorul Centrului din Bucureşti al Institutului „Balassi”, interviu realizat, în cadrul rubricii Comunitate, de jurnalistul Tamás Borbély.
În cadrul rubricii Scenă, în serialul său, ajuns la numărul 5, Kisó Kata Palocsay continuă călătoria prin lumea basmelor şi a teatrului de păpuşi.
Invitaţii serilor de convorbiri intitulate „Cu ochii deschişi”, găzduite de Casa Memorială „Györkös Mányi Albert”, din Cluj, au fost mai recent regizorul de teatru László Vadas, traducătorul Réka Csűrös şi arheologul Szilamér Pánczél. Realizatorul serilor, actorul clujean Róbert Laczkó Vass, împreună cu interlocutorii săi, ne călăuzesc prin Albania, încercând a desluşi faţa nevăzută a acestei ţări pitoreşti din Balcani. Textul redactat al acestei convorbiri, intitulat „Descoperirea Albaniei”, ajuns la partea a 3-a, este publicat în numărul din august al revistei „Művelődés”, în cadrul rubricii „La taifas”.
În cadrul rubricii „Enciclopedia” istoricul de teatru Zsuzsa Szebeni semnează un articol intitulat „Memoria lui Miklós Bánffy”, articol prin care ne prezintă împrejurările şi munca prin care s-a realizat expoziţia itinerantă, prezentatoare a vieţii şi a vastei activităţi literare şi culturale a celebrului scriitor, om politic şi de cultură Miklós Bánffy (1873–1950). În cadrul aceleiaşi rubrici, în articolul său intitulat „Károly Kós şi Biserica cu cocoş”, etnograful Ákos Nagy prezintă pe larg elementele decorative ale acestei biserici reformate de pe Calea Moţilor, din Cluj, creionând totodată şi o succintă prezentare a arhitectului Károly Kós şi a realizării operei sale de pe Calea Moţilor. Profesorul aiudean Botond Bakó semnează un articol, intitulat «Colecţiile Colegiului „Bethlen”», ne prezintă Muzeul de Istorie a Naturii, întemeiat în anul 1796 şi cel al Muzeului de Istorie a Colegiului din Aiud, mic muzeu întemeiat în anul 2001.
În cadrul rubricii „Biblioteca” jurnalistul József Máriás semnează o recenzie a numărului jubiliar, 50, al revistei culturale sălăjene, „Hepehupa”, iar Éva T. Veress, omagiindu-l pe celebrul alpinist transilvănean, primul maghiar care a cucerit vârful Chomolungma (Everest, 8848 m.), Zsolt Erőss, dispărut în jurul zilei de 21 mai 2013, în cadrul unei expediţii pe muntele Kancenjunga (8579 m.), recenzează cartea intitulată „Piscurile ţărilor europene”, semnată de László Makleit.
În cadrul rubricii „Ştiinţă” Katalin Kálóczy prezintă unele noutăţi ale Academiei Maghiare, printre care şi jurnalul destinat ştirilor şi informaţiilor privitoare la activitatea oamenilor de ştiinţă maghiari, din Bazinul Carpatic şi din diasporă.
