În editorialul său, intitulat Martie în Transilvania, redactorul Levente Benkő tratează subiectul serbării zilei de 15 martie, ziua naţională a maghiarilor de pretutindeni, zi în care izbucnea la Budapesta revoluţia maghiară paşoptistă. Autorul conchide: pentru ca tinerii şi mai ales copiii să cunoască în general istoria, este infinit mai necesară vizitarea locurilor istorice, a expoziţiilor muzeelor, decât spiciurile fără de sfârşit ale politicienilor.
În cadrul revistei apare o nouă rubrică, intitulată „Közösség” („Comunitate”). În cadrul acesteia, omul de cultură András Romhányi din Budapesta prezintă comunitatea dintr-una din cartierele Budapestei, denumită Wekerle-telep (Colonia „Wekerle”), colonie care poartă numele fondatorului ei, politicianul Sándor Wekerle (1878–1963), cel dintâi prim ministru, care nu provenea din rândul nobilimii. Acest mic cartier este interesant pentru transilvăneni datorită faptului că mai multe case ale ei au fost proiectate de către arhitectul şi scriitorul ardelean Károly Kós, a cărui statuie din bronz se află amplasată într-unul din parcurile cartierului. Comunitatea din colonia „Wekerle” organizează an de an Zilele „Satului Wekerle”, păstrându-i vie memoria lui Károly Kós. În cadrul aceleiaşi rubrici, jurnalista salontană, Boglárka Ágnes Sándor prezintă clubul „Életfa”, din Cluj, creat pentru a oferi diverse programe şi evenimente de distracţii şi culturale comune pentru părinţi şi copii.
În cadrul celei de-a doua rubrici nou apărute, intitulată „Színpad” („Scenă”) Kata Kisó Palocsay, asistent universitar din Cluj, lansează serialul său, intitulat „Bábszínház az egész világ” („Lumea întreagă e un teatru de păpuşi”). În acest serial autorul, ca specialist, tratează secretele lumii fascinante a teatrului de păpuşi, de la confecţionarea păpuşilor, la învăţarea mişcării păpuşilor, la limbajul păpuşarilor ş. a. m. d.
În cadrul rubricii „Nyitott szemmel” („La taifas”) actorul clujean Róbert Laczkó Vass continuă serialul său de convorbiri, organizat în cadrul seratelor de la Casa Memorială „Györkös Mányi Albert”, din Cluj, cu jurnalistul Csaba Lukács, harghitean stabilit în Budapesta. În cadrul acestei convorbiri Csaba Lukács relatează pe larg experienţele trăite în ţări precum Republica Populară Democrată Coreeană, Bolivia sau Mianmar.
Jurnalistul din Miercurea Ciuc, Miklós Forró îl prezintă, în cadrul rubricii „Galéria” („Galeria”), pe concitadinul său, reputatul caricaturist, István Para, materialul fiind ilustrat cu câteva caricaturi ale artistului.
În cadrul rubricii „Vadrózsák” („Flori de măceş”) meşterul popular Ferenc Szatmári, din Miercurea Ciuc prezintă activitatea Asociaţia Artiştilor Populari Maghiari din România, iar etnograful clujean Ákos Nagy prezintă micul muzeu oştezan, amplasat într-unul din turnurile bisericii reformate cu două turnuri, de pe bulevardul 21 decembrie 1989, din Cluj. În acest mic muzeu sunt prezentate câteva camere de locuit, cu mobilier original, o mică relicvă a Hoştatului de odinioară, distrus aproape complet de buldozerele şi grandomaniile arhitecturale ceauşiste.
În cadrul rubricii „Enciklopédia” („Enciclopedia”) jurnalistul timişorean János Szekernyés prezintă viaţa şi opera fostului comite al Timişului, Zsigmond Ormós (1813–1894), cu ocazia aniversării a 120 de ani de la trecerea în nefiinţă a personalităţii marcante a epocii, membru al Academiei Maghiare. Zsigmond Ormós s-a născut la Pecica (judeţul Arad), a fost un deosebit om de cultură, colecţionar de opere plastice, istoric de artă, scriitor, fiind totodată fondator al multor instituţii culturale, printre care şi Muzeul (de Istorie şi Arheologie – n. r.) din Timişoara, actualmente Biblioteca Academiei Române, filiala Timişoara, în holul căreia este amplasată o placă comemorativă în cinstea lui.
Pe coperta din faţă a revistei este publicată fotografia color a uneia din încăperile oştezene, de la biserica reformată cu două turnuri, din Cluj, fotografie realizată de preotul reformat clujean, László Adorjáni. Pe coperta din spate se poate vedea fotografia color, intitulată Paşte, realizată de fotograful clujean Géza Vas.
