Revista Művelődés - versiunea romana Művelődés - magyar verzió

Iulie

A apărut numărul din iulie al revistei „Művelődés”, număr dedicat în totalitate Jocurilor Olimpice. Referitor la amânarea Jocurilor Olimpice de Vară de la Tokio din anul 2020, cauzată de pandemia Covid-19 istoricul sportiv clujean, Killyéni András notează, printre altele, în editorialul său: „Anul 2021 este unul atipic pentru că niciodată în decursul istoriei Jocurilor Olimpice moderne, nu s-a întâmplat ca acestea să fi fost organizate în ani impari. Uite că acum s-a întâmplat, dar totuși, vestea este, într-adevăr, una bună: la Tokio este Olimpiadă! Haideți să sărbătorim evenimentul, trăiască marea sărbătoare a sportului!”

Printre autorii acestui număr al revistei avem multe nume consacrate în domeniul jurnalismului sportiv, respectiv în domeniul cercetării istoriei Jocurilor Olimpice. Aceștia semnează articole care mai de care mai interesante, prin care rememorează unele momente de neuitat ale olimpiadelor, împărtășindu-ne informații mai puțin cunoscute din culisele celei mai însemnate întreceri sportive de pe mapamond. Astfel, istoricul sportiv Horváth Vilmos, din Szombathely (Ungaria), semnează un articol despre Jocurile Olimpice planificate, dar rămase neorganizate din pricina celor două Războaie Mondiale (Berlin – 1916, Tokio sau Helsinki – 1940, Sapporo, St. Moritz, Garmisch-Partenkirchen – 1940, Londra, Cortina d’Ampezzo – 1944). Jurnalistul sportiv Csinta Samu, din Sf. Gheorghe, rememorează finalele de gimnastică de la Olimpiada din 1984, de la Los Angeles, unde sportivele României au avut parte de atâtea succese, și la care una dintre stelele gimnasticii feminine mondiale, Kati Szabó, a cucerit nu mai puțin de patru medalii de aur și una de argint. Jurnalistul sătmărean Stahl Istvan semnează un articol despre sportivii și sportivele sătmăreni/sătmărene, care au obținut minunate succese atât la olimpiade, cât și la alte întreceri internaționale de seamă la diverse probe (scrimă, gimnastică, atletism, canotaj).

Istoricii sportivi budapestani, Szikora Katalin și Szabó Lajos, semnează două articole deosebit de interesante. Cea dintâi ne relatează despre viața baronului francez Pierre de Coubertin, unul din întemeietorii Jocurilor Olimpice moderne, co-fondator, împreună cu colegul său grec, Demetrios Vikelas, al Comitetului Olimpic Internațional (CIO), și rolul său în promovarea și înscrierea în programul jocurilor olimpice ale disciplinelor artelor (arhitectură, pictură, sculptură, muzică și literatură), de la începutul secolului al XX-lea.

În domeniul olimpiadelor de iarnă, fostul director sportiv Csíki András din Miercurea Ciuc, rememorează acele vremuri frumoase, când echipa de hochei pe gheață a României lua parte la Jocurile Olimpice de Iarnă (Innsbruck – 1964 și 1976, Grenoble – 1968, Lake Placid – 1980), având în componența sa mai mulți jucători din Ciuc și din Gheorghieni. Dobos Laszlo, gazetar sportiv din Miercurea Ciuc, semnează un articol despre biatlonista Tófalvi Éva, multiplă campioană națională, singura sportivă din România, care a reușit să obțină o medalie de aur la o Cupă Mondială, la proba de 15 km (Hochfilzen, Austria – 2008), deținătoare a recordului românesc de șase participări la Olimpiadele de Iarnă, de două ori (Vancouver – 2010 și Soci – 2014) port-drapel al României.

Jurnalistul clujean Balázs Bence semnează un interviu cu fizicianul clujean Kovács Zoltán, membru al echipei României, câștigător la înot la Jocurile Olimpice ale persoanelor cu handicap de la Saint-Etienne, din anul 1975. În fine, dar nu în ultimă instanță, istoricul clujean Lakatos Artur semnează un interesant articol despre istoria și rolul mass-mediei în cadrul mișcării olimpice, iar jurnalistul sportiv Boros Miklós, tot din Cluj, semnează un articol despre eterna dilemă a Jocurilor Olimpice: problematica încadrării sportivilor în categoria de amatori sau cea de profesioniști.

Revista este bogat ilustrată cu fotografii de epocă și cu mai multe instantanee recente.